Povestea incredibilă a unui om pe care toţi îl credeau nebun dar care şi-a plantat propria junglă (video 360º)
alte articole
Cine s-ar gândi să cumpere o bucată de teren pe care nimeni nu-l doreşte, la aproximativ 200 km de Sao Paulo, Brazilia, şi să înceapă să planteze copaci? Un om a făcut-o. Se numeşte Antonio Vicente iar povestea lui nu numai că este incredibilă dar este un adevărat exemplu.
„Când am început să plantez, oamenii îmi ziceau: „Nu ai să ajungi să mănânci seminţele, deoarece planta are nevoie de 20 de ani să dea roade”, a povestit Antonio Vicente, reporterului de la BBC Outlook, Gibby Zobel.
„Eu le ziceam: Voi planta aceste seminţe deoarece cineva le-a plantat pe cele pe care le mănânc eu acum, astfel că voi planta pentru ca alţii la rândul lor să le mănânce.”
În scurt timp Vicente va împlini 86 ani. Terenul l-a cumpărat în 1973, în epoca în care guvernul militar oferea facilităţi de credit pentru a investi în tehnologie agricolă, destinate să stimuleze agricultura. Dar ideea lui era exact invers.
Crescut într-o familie numeroasă de agricultori, Vicente privea cu îngrijorare cum extinderea câmpurilor distrugea pădurile şi flora şi fauna locală, şi modul în care lipsa de copaci afecta grav resursele de apă.
„Când eram copil, fermierii tăiau copacii pentru a crea păşuni şi cărbune. Apa a secat şi nu s-a mai întors niciodată”, a declarat Vicente reporterului de la BBC Outlook.
„M-am gândit: apa este valoroasă, nimeni nu produce apă, iar populaţia este în creştere. Ce se va întâmpla, vom rămâne fără apă?”
Pădurile sunt cruciale pentru conservarea apei, deoarece acestea absorb şi reţin apa în rădăcinile lor. De asemenea, împiedică erodarea solului.
Recuperarea pădurii
La vârsta de 14 ani Antonio Vicente s-a mutat în oraş, unde a lucrat ca fierar. Cu capitalul pe care l-a făcut vânzându-şi afacerea, şi-a putut cumpăra 30 de hectare într-o regiune de munte, lângă San Francisco Xavier, un oraş de aproximativ 5.000 de locuitori.
Viaţa în oraş nu a fost uşoară, îşi aminteşte Vicente. La un moment dat „am ajuns să trăiesc sub un copac, deoarece nu-mi puteam plăti chiria. Mă spălam în râu şi trăiam sub un copac înconjurat de vulpi şi şobolani. Mi-am făcut un pat din frunze şi dormeam acolo”, povesteşte Vicente reporterului.
„Dar n-am făcut foamea. Am mâncat sandvişuri cu banane la micul dejun, prânz şi cină.”
După ce s-a întors, Vicente a început să planteze, unul câte unul, fiecare dintre copacii care astăzi formează pădurea sa tropicală de aproximativ 50.000 de copaci.
Munca lui Vicente a mers în sens invers cu ceea ce se întâmpla în jurul său: în ultimii 30 de ani, el şi-a reîmpădurit terenul, în schimb aproape 183.000 de hectare de pădure Atlantică în statul Sao Paulo au fost defrişate pentru a face loc agriculturii.
Potrivit Fundación Bosque Atlántico SOS şi Instituto Nacional de Brasil para la Investigación Espacial (INPE), pădurea Atlantică acoperea iniţial 69% din statul Sao Paulo. Astăzi este de doar 14%.
Problema este mult mai amplă: chiar dacă nivelurile de defrişare nu sunt ca cele din 2004 când au atins punctul culminant - au fost distruse 27.000 de hectare de copaci - aceste niveluri au început să crească din nou în Brazilia.
În perioada august 2015 şi iulie 2016, de exemplu, au fost distruse 8.000 de hectare de pădure. Aceasta reprezintă o creştere de 29% faţă de anul precedent şi cel mai înalt nivel din 2008, potrivit INPE.
În pădurea lui Vicente se întorc animalele şi apa
Un tablou atârnat pe peretele casei lui Vicente serveşte ca un memento al schimbărilor pe care le-a realizat prin munca lui.
„În 1973 nu era nimic, după cum se poate vedea. Era o păşune. Casa mea este mai frumoasă decât ceea ce vezi aici, dar astăzi nu ai putea face o fotografie din acel unghi, deoarece copacii o acoperă, au crescut atât de mari”, spune Vicente .
Şi în junglă s-au întors multe animale.
„Există tucani, tot felul de păsări, o rozătoare mare numită apaca, veveriţe, şopârle şi s-au întors inclusiv porcii sălbatici. Avem un jaguar mic şi un ocelot, care îmi mănâncă toate găinile!”, povesteşte râzând.
Dar, cel mai important, s-au întors cursurile de apă. Când a cumpărat terenul avea doar o singură sursă de apă, acum există aproximativ 20.
Surse: BBC, Youtube
