O fundaţie vrea să salveze pădurile româneşti. În plan, un "Yellowstone" de România

Pădure în Munţii Făgăraş.
Pădure în Munţii Făgăraş. (Eugen Horoiu)

Fundaţia "Conservation Carpathia" intenţionează să cumpere în jur de 100.000 de hectare de păduri şi pajişti în România, pentru a le salva de la tăiere şi a le transforma într-una din cele mai mari rezervaţii naţionale din Europa, care să rămână generaţiilor următoare, informează scotsman.com, citat de Hotnews.ro.

Demersul fundaţiei beneficiază de aprecierea prinţului Charles, care, încântat de frumuseţea plaiurilor româneşti deţine câteva proprietăţi în Transilvania. De altfel, prinţul Charles se întâlneşte cu membrii fundaţiei Conservation Carpathia în fiecare an, pentru a afla mai multe despre munca lor.

Scotsman.com descrie munţii româneşti ca fiind unul din locurile unde natura s-a conservat cel mai bine în sălbăticia ei şi unde trăiesc mai bine de jumătate din lunii şi râşii Europei. Mai mult, în pădurile României trăiesc cei mai numeroşi urşi bruni din Europa - după Rusia- şi, pe lângă carnivore aproape dispărute în alte ţări, munţii României adăpostesc o uluitor de diversă faună şi floră.

"Carpaţii româneşti sunt unul dintre cele mai sălbatice locuri din Europa. Aici trăiesc carnivore mari aici şi există o biodiversitate minunată", a declarat Christoph Promberger, directorul executiv al fundaţiei Conservation Carpathia, adăugând că în prezent, pădurile se află acum sub o presiune enormă datorită exploatărilor forestiere.

“Acum Carpaţii fac faţă unei enorme presiuni din cauza defrişărilor, aşa că ceea ce vrem este să le protejăm, pentru generaţiile ce vin.", a declarat Christoph Promberger.

Tentaţi de bogăţia reprezentată de pădurile României, după decembrie 1989, companii internaţionale de procesare a lemnului au început să opereze în ţară noastră, aducând promisiunea unor investiţii şi a creării de noi locuri de muncă. Procesatorii de lemn au profitat de faptul că multe păduri au fost retrocedate unor familii care au pierdut conexiunea cu pământul strămoşesc iar aceştia şi-au vândut rapid pădurile pentru profit.

Nici pădurile deţinute de stat n-au fost scutite de defrişări, mai arată publicaţia scoţiană, precizând că în jur de 366.000 de ha de păduri au fost defrişate în perioada 1990 -2011, potrivit estimărilor organizaţiei de mediu Agent Green.

În încercarea de a opri pierderea tezaurului verde al României, Conservation Carpathia a început să achiziţioneze pământ cu bani primiţi de la donatori din mai multe ţări. Fondată în 2009, fundaţia deţine deja 16.000 de hectare în România şi speră ca, în interval de câţiva ani să ajungă la 100.000 de ha.

Reducerea dramatică a suprafeţelor împădurite a devenit, de altfel, subiect de dezbatere publică în România, mai arată scotsman.com. Astfel, în luna mai, Guvernul a decis să interzică exportul de masă lemnoasă.

Reamintim în context că, revoltaţi de tăierile masive de păduri, românii au ieşit în repetate rânduri în stradă, pentru a cere oprirea defrişărilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.