Planul de Dependenţă strategică naţională şi crearea de locuri de muncă într-o ţară intoxicată cu cianuri

Victor Ponta a prezentat astăzi Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Crearea de Locuri de Muncă.

În ce termeni se va scurge viaţa României după Nabucco, expresie dragă premierului Ponta, am aflat chiar din discursul primului ministru, care a prezentat astăzi direcţiile înspre care ne îndreptăm. Spre un viitor de aur, aur extras cu cianuri. Un viitor în care, dacă iese pe-a lui Ponta, vom finanţa infrastructura, agricultura, pensiile, munca şi şomajul, cam tot ce mişcă cu redevenţe pe cianură, fracturare hidraulică şi bani chinezeşti, că numai de ruble poate că ne-o fi plictisit.

În 2012 am avut "consolidare macroeconomică". Guvernul ne-a scos din recesiune aplicând măsuri de dreptate socială şi oprind risipa banilor de la buget. În 2013 am atins "stabilitatea economică şi politică", am deblocat programele operaţionale, am relansat lupta anti-evaziune (reforma ANAF) şi reforma salarizării administrative şi trecem, ne poveste premierul, la etapa următoare de dezvoltare care vizează relansarea relaţiilor politice şi economice externe (Europa, Asia). Guvernul are ca ţinta atragerea de investiţii de 10 mld. EURO şi crearea de minim 50.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului curent.

Cum?

Dezvoltând cele cinci domenii strategice ale ţării, şi anume energia, resursele minerale, agricultura, industria şi infrastructura.

Guvernul îşi propune ca scop declarat "creşterea independenţei energetice, scăderea preţului la factura de energie, descoperirea de noi resurse şi noi proiecte, dar cu standarde ridicate de mediu, dezvoltarea rurală, investiţii pentru fermieri şi plăţi pentru agricultori. "

De unde bani pentru toate acestea? Simplu. Din redevenţe şi bani de la investitori străini.

Vom înfiinţa şi noi, precum norvegienii, un fond special administrat de stat în care să se strângă banii de pe redevenţe. Bani ce apoi vor fi investiţi strategic tot de către stat.

Redevenţe:

Acestea vor veni din varii proiecte - importante pentru ţară - ce vor fi puse în operă de varii investitori, în genere, străini, cu "repectarea cerinţelor de mediu", după cum a accentuat premierul Victor Ponta. Mediu românesc, e evident.

Iar redevenţe vor veni, în principal, din aur, petrol şi gaze de şist.

Aur

"Deva Gold şi Roşia Montană. Vrem să deblocam şi să continuăm dezvoltarea acestor proiecte, evident cu respectarea cerinţelor de mediu. Parlamentul va lua o decizie. La începutul sesiunii parlamentare va fi finalizat proiectul de lege pe Roşia Montană. Cred că 13 ani de când se tot plimbă prin diverse structuri parlamentare este de ajuns. Decizia finală într-un proiect atât de controversat poate fi luată doar de către Parlament."

Tehnologia de la Roşia Montană: Cianuri.

Dacă se va otrăvi sau nu zona, pe bani mulţi, afirmă guvernanţii, vom vedea. Planuri există în acest sens.

În aprilie, presa făcea public faptul că guvernul va crea o nouă companie, care se va ocupa "exclusiv" de proiectul Roşia Montană, numită Minvest S.A.

Pe 29 mai 2013, Monitorul Oficial a publicat hotărârea privind aprobarea unor măsuri în vederea reorganizării prin divizare parţială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest" - S.A. Deva şi înfiinţarea Societăţii "Minvest Roşia Montană" - S.A., care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova.

Guvernul a argumentat necesitatea înfiinţării noii companii prin faptul că exploatarea aurului de la Roşia Montană poate genera venituri de miliarde de euro şi, bineînţeles, "poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj." Despre cianuri şi despre cum va fi afectată populaţia din zonă, despre cum se va distruge una dintre cele mai frumoase zone din ţară nu se publică nimic în Monitorul Oficial.

Petrolul, respectiv noile redevenţe petroliere.

În 2012, statul român a încasat 400 de milioane de euro reprezentând redevenţe pentru banii din subsol, cea mai mare parte din suma venind de la Petrom şi Romgaz. Suma e mare dar totuşi... este puţin.

Nivelul redevenţelor este mult mai scăzut în România faţă de media UE. Media redevenţelor în România se ridică la 4% afirma Ponta în mai 2012, în timp ce media europeană este de 20%. Tentative de mărire a redevenţelor au tot existat, dar Ponta este legat de mâini şi de picioare cu contractul Petrom care are stabilită o redevenţă fixă pentru perioada 2004 - 20014, raportată la un nivel de preţ fix al barilului de petrol de 25 de dolari.

Cine ştie, poate de data asta îi iese lui Ponta, inclusiv cu cel mai mare plătitor de taxe şi.. client la resursele din subsol, ante-numitul Petrom.

"Mergem spre media UE" a declarat Ponta astăzi vorbind despre nivelul redevenţelor "însă din câte ştiu, termenul contractual cu Petrom este noiembrie 2014. Însă ar putea să fie şi mai repede dacă vom avea un regim stimulativ. Petrom este o companie esenţială pentru România. Evident vor fi redevenţe diferite deoarece costurile investiţiilor din Marea Neagră sunt diferite. Una este când sapi în Gorj şi alta când sapi la 2.000 m în Marea Neagra. Şi la gazele de şişt. ANRM face un studiu comparativ la nivel internaţional şi la sfârşitul lunii august vom avea un studiu comparativ".

Spre deosebire de multe alte ţări europene, România are resurse proprii de petrol şi gaze. Potrivit ultimelor estimări însa, gazul s-ar epuiza în circa 15 ani iar petrolul într-o perioadă dublă de timp. Nu-i nimic. Avem soluţii, Ponta va lua redevenţe pe alte resurse interesante pentru sănătatea ţarii, gazele de şist.

Însă avem soluţii. Guvernul va asigura independenţa economică a ţării prin alte resurse la fel de sănătoase pentru sănătatea ţării ca şi cianurile de la Roşia Montană. Sau mai mult

Gazele de şist

Dacă s-ar face un concurs ce tip de exploatare este mai nocivă, cea a aurului prin tehnologie cu cianuri sau cea a gazelor de şist prin fracturare hidraulică, nu se ştie care dintre cele două ar câştiga,

Nu intrăm în detalii, s-au scris zeci de articole pe tema nocivităţii exploatării prin tehnologia fracturării hidraulice. Este o catastrofă pentru mediu, dar aduce bani. Bani ce vor finanţa salarii, pensii pentru cine le mai apucă dacă nu moare otrăvit sau de tsunami, autostrăzi pentru cine doreşte să fugă din ţară etc

Dacă aurul de la Roşia Montană va aduce miliarde, cât vor aduce gazele de şist nu ştim, nu ştie încă nici guvernul, "ANRM face un studiu comparativ la nivel internaţional [ref. redevenţe pentru gaze de şist] şi la sfârşitul lunii august vom avea un studiu comparativ" declara Ponta, ştie însă că le vrea.

"Vom susţine în continuare investiţiile companiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconvenţionale, urmând ca la momentul 2017-2018, când se va confirma sau nu existenţa acestor resurse, să luăm decizia privind partea de exploatare" declara Ponta azi. Sigur, exploatarea va fi făcută, ca şi în cazul Roşia Montană, cităm din premier "cu respectarea tuturor şi celor mai înalte standarde de mediu, la nivel european, pentru că deja Uniunea Europeană a avansat foarte mult în această direcţie."

Nici nu "s-a răcit bine" anunţul lui Ponta şi ziarul de Iaşi anunţa că Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone din judeţul Vaslui, decizia fiind luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui.

Cât costă sănătatea ţării? Habar nu avem. Am dubii că guvernul Ponta ştie. De fapt, mea culpa, întrebarea e stupidă, sănătatea şi viitorul unei ţări nu trebuie cuantificate în bani.

Şi toate revin în jurul eternului nod gordian, acel "există viaţă după" Naubucco", al lui Ponta. Sistemul vascular al unei ţări, E-N-E-R-G-I-A. fără de care nimic nu este funcţional. Cine ne-o dă şi cum, dacă Nabucco a căzut?

Executivul se bazează pe chinezi.

Rovinari şi Cernavodă

La Rovinari se va construi o nouă termocentrală pe lignit. Acţionar majoritar va fi compania chineză China Huadian Engineering Co.

Chinezii vor construi un grup energetic nou de 500, utilizând drept combustibil de bază lignitul, care se va amplasa pe locul a doua grupuri de câte 200 de megawaţi existente la Termocentrala Rovinari, respectiv blocurile energetice numerele 1 şi 2. China Hunading va deţine, având în vedere amploarea execuţiei, pachetul majoritar de acţiuni.

În trei proiecte energetice se vrea să pună executivul "pe roate" cu bani chinezeşti.

Guvernul mai are în vedere realizarea a doua proiecte cu China Huadian Engineering: un grup de 400 MW la Compania Energetică Hunedoara, la Mintia, de un grup de 250 - 300 MW la Drobeta Turnu Severin, la sucursala RAAN, pentru care chinezii vor primi, probabil, tot pachetul majoritar. Că investesc.

Cu lignitul am lămurit-o. Despre energia nucleară, ştim, dar recapitulăm.

Cernavodă

Ponta declară astăzi că nu este dispus să renunţe la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă deşi proiectul este deja controversat pe motivul diferenţei de tehnologie între România şi China. S-a afirmat că asiaticii vor veni la Cernavodă cu tehnologie care foloseşte uraniu îmbogăţit pe care România nu îl fabrică şi nici nu poate să îl producă din cauza unor restricţii internaţionale, ceea ce ne va obliga sa îl importăm la preţuri impuse de furnizorii străini.

Ponta neagă aceste afirmaţii şi spune că firma din China va veni cu exact aceeaşi tehnologie care se foloseşte la reactoarele 1 şi 2. Aşa o fi sau nu, viitorul o va demonstra.

Rămâne însă o problemă, la fel ca şi în cazul Rovinari, guvernul cedează 51% din pachetul de acţiuni al Nuclearelectrica către China şi politica de exploatare şi de preţuri nu o vom putea face noi. Cine are pachetul majoritar ţine în mână robinetul de electricitate şi poate sa îl închidă oricând. Politica energetică prespune o enormă responsabilitate şi nu este cea mai înţeleaptă decizie să dai 51% la sută din pachetul unicului tău producător de energie nucleară unei alte ţări, indiferent cât de îmbogăţit său nu este uraniul său.

Una peste alta, lucrurile nu arată foarte bine. Din nou executivul refuză să privească în viitor. Cam vindem totul si pe deasupra româneşte, cu o frenezie de a lua banul de la primul care îl oferă, fara să ne uităm ce dăm în schimb.

La noi şi referendumurile se fură, darămite resursele de sub şi de deasupra solului românesc. Şi se fură neglijent şi criminal.

Redevenţe, monopoluri, para-monopluri, asocieri oneroase sau nu, licitaţii care se repetă, CupruMinul şi Oltchimul, CFR-ul, Poşta, colecţionăm eşec după eşec.

Iar în ultima vreme, oriunde întorci capul e o nebunie, Rusia şi China peste tot. Iar noi de bună voie ne facem minge de pinpong între ei. Şi dăm o dependenţă pe altă dependenţă ca să producem scump pe yuani puţini.

Nu ştiu cum va fi cu restul planurilor guvernanţilor. Am văzut că se promit învestiţii în agricultură, dacă vor mai rămâne parcele de pământ neotravit şi „nefracturat” să-l cultivăm. Cu mulţii bani luaţi pe redevenţe din cianură, gaze de şist şi gazele din Marea Neagră, pe care sper nici să n-o vindem, nici să nu o otrăvim. Să mai rămână sănătoşi în ţara asta măcar nişte delfini...