Ponta îşi pregăteşte alegerile pentru Cotroceni. Vizită în Harghita, alături de Hunor

Duminică, la patru zile după ce l-a dat jos din funcţia de prefect de Harghita pe Adrian-Jean Andrei, care atacase în instanţă o serie de hotărâri de consilii locale din judeţ privind autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc, numind în locul lui un reprezentant UDMR, premierul Victor Ponta a luat parte, alături de Kelemen Hunor la manifestările comemorative din Pasul Nyerges, judeţul Harghita.

La începutul manifestării dedicată comemorării a 165 de ani de la bătălia din Pasul Nyerges, în care aproximativ 200 de secui au fost ucişi de trupele ţariste şi austriece, fanfara din comuna Cozmeni a intonat imnul Ungariei, după care a fost pusă o înregistrare cu imnul de stat al României, potrivit Mediafax.

După momentul festiv al difuzării înregistrării imnului, premierul i-a mulţumit lui Hunor pentru eveniment.

"Vreau să îi mulţumesc preşedintelui UDMR, domnul Hunor Kelemen, care mi-a făcut invitaţia de a fi azi alături de dumneavoastră. Sigur că vom fi criticaţi amândoi pentru asta, dar e mai bine să fii criticat că faci ceva decât că nu faci”, a declarat premierul, care a salutat audienţa atât în limba română, cât şi în limba maghiară.

Premierul a declarat că a venit la Nyerges din respect pentru cei 200 de secui care s-au jertfit în 1849, precizând că lecţia trecutului arată că românii şi maghiarii pot avea idealuri comune, se pot înţelege şi respecta reciproc şi că atunci când sunt divizaţi "întotdeauna câştigă altcineva”.

"Am aflat despre acest loc ca fiind un Termopile al secuilor şi cred că merită tot respectul, pentru că acei oameni şi-au dat viaţa pentru nişte idealuri comune pentru toate naţiunile şi pentru toate ţările, pentru libertate, pentru dreptul de a-şi decide soarta”, a declarat premierul.

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a mulţumit premierului Ponta pentru că a răspuns invitaţiei şi le-a explicat conaţionalilor săi că este pentru prima oară când un premier al României vine în Pasul Nyerges, adăugând că apreciază deschiderea către dialog a premierului şi că în Covasna şi Harghita are posibilitatea să îi cunoască mai bine pe maghiari şi dezideratele lor.

"Domnule prim-ministru, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia mea, invitaţia noastră şi aţi venit la Pasul Nyerges, un loc simbolic pentru secui şi pentru maghiari, pentru lupta noastră pentru libertate din 1848-1849. Este prima dată când vine un prim-ministru al României în acest loc, trebuie să avem curaj de foarte multe ori şi să fim deschişi la dialog. Mă bucur că aţi venit să ne cunoaşteţi aici, în Harghita, Covasna, că ieri şi astăzi aţi fost în Covasna, să ne cunoaşteţi aşa cum suntem noi, fiindcă dacă ne cunoaşteţi aşa cum suntem noi, ne veţi înţelege mai bine. Şi dacă ne veţi înţelege mai bine, sunt convins ca şi dezideratele noastre, pe de o parte dezideratele comunităţii maghiare, pe de altă parte dezideratele României, vor fi duse la îndeplinire mult mai uşor”, a declarat Kelemen.

Dezideratele comunităţilor maghiare

Dacă la nivel declarativ Ponta a ridiculizat proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc anunţat de UDMR, prin afirmaţii de genul "sunt şi ei în campanie electorală, (...) lucrurile vor rămâne în logica lor normală", în ceea ce priveşte concesiile concrete făcute Uniunii, lucrurile stau diferit, voturile comunităţii celor aproape două milioane de maghiari fiind un capital electoral deloc de neglijat.

Schimbarea din funcţie, joi, a prefectului de Harghita care atacase în instanţă o serie de hotărâri prin care consilii locale din judeţ aprobaseră memorandumuri privind instituirea aşa-numitei regiunii administrative autonome "Ţinutul Secuiesc", pentru ca în locul lui să fie urcat un maghiar, precum şi numirea unui subprefect maghiar la Mureş sunt doar o parte a concesiilor făcute de Victor Ponta partenerilor săi de alianţă şi de Guvern.

Premierul Ponta a perseverat în a-şi menţine propunerea numirii Rozaliei Biro (UDMR) în funcţia de ministru al Culturii, în pofida presiunii societăţii civile şi a solicitării preşedintelui care i-a cerut premierului să vină cu o altă numire, având în vedere că Rozalia Biro a demonstrat că nu cunoaşte limba română la un nivel care să o califice pentru acest post.

Înainte să facă front comun cu UDMR-ul pentru a o susţine pe viitoarea doamnă ministru care nu are acasă 'copii bipezi', Ponta a făcut un compromis major în ceea ce priveşte poziţia României faţă de Comisia Europeană şi faţă de problema autonomiei pentru minorităţi (nu doar maghiari).

În urmă cu o lună, la presiunea lui Hunor care a ameninţat că va ieşi din coaliţia guvernamentală dacă România nu-şi va schimba poziţia într-un proces intentat de Uniune Comisiei Europene, pe motiv că aceasta i-a respins în 2013 o Iniţiativă Cetăţenească prin care se cerea autonomie lingvistică şi culturală pentru minorităţi, premierul Ponta a propus ca pledoaria MAE la Tribunalul Uniunii Europene, unde are loc procesul intentat de UDMR forului european, să fie făcută în urma unor discuţii cu liderii maghiarilor, în Parlamentul de la Bucureşti şi în alte foruri 'competente'.

Anterior presiunilor lui Hunor, actual prezidenţiabil al UDMR ale cărui voturi se vor duce în turul 2 spre Ponta, "primul premier al României care vine în Pasul Nyerges", MAE, prin Corlăţean, se poziţionase exact ca o ţară UE, adică de partea Comisiei Europene.