Şeful Consiliului Fiscal: Credeţi că se poate ca Bolojan, ca Sf. Gheorghe pe un armăsar, să meargă prin ţară cu puşcociu să tragă în corupţi?

Daniel Dăianu (Florin Chirilă / Epoch Times România)
Andrei Pricopie
18.11.2025
Daniel Dăianu (Florin Chirilă / Epoch Times România)
Andrei Pricopie
18.11.2025

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a opinat, la postul B1 TV, că premierul Ilie Bolojan nu ar fi trebuit expus unor astfel de întâlniri sensibile, aşa cum s-a întâmplat când fostul trezorier al PNL l-a pus la masă cu un afacerist controversat (ambii fiind ulterior cercetaţi penal). Din perspectiva sa, este grav că cei din preajma lui Bolojan nu l-au protejat.

Jurnalistă: De ce nu merge domnul Ilie Bolojan direct spre această mare corupţie? Pe asta să o atace?

Daniel Dăianu: Cum? Credeţi că se poate ca domnul Ilie Bolojan, ca Sfântul Gheorghe pe un armăsar, să meargă prin ţară şi cu puşcociu să tragă în corupţi? Păi dacă au îndrăznit să intre în biroul domniei sale?

În primul rând, eu cred că el nu trebuia să-l accepte pe acest om, Mihai Barbu, fie el trezorier. Trezorierul nu are ce să caute la guvern. Dacă avea o treabă de partid, trezorierul trebuia să discute la partid, nu neapărat cu preşedintele partidului. Sunt vicepreşedinţi. De ce trebuie automat să te duci la preşedinte? Deci l-a expus — mai ales în vremurile noastre şi când oamenii sunt tensionaţi, oamenii sunt frustraţi, când lupta politică e pe viaţă şi pe moarte.

Vedeţi şi acum, pentru primăria Bucureştiului avem o coaliţie în care se dau lovituri pe faţă şi prin spate. Totuşi coaliţia trebuie să reziste.

Jurnalistă: Despre cazul acesta de la Vaslui. Dacă un afacerist care avea o problemă, vindea pui cu salmonella şi după ce că nu şi-a asumat responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat, voia şi 3 milioane de euro despăgubiri de la statul român şi a venit direct să vorbească cu prim-ministrul. Deci cum funcţionează statul român?

Daniel Dăianu: Funcţionează rău statul român. Dar nu putem să desfiinţăm statul român. Dacă folosim acea logică a lui Ionuţ Dumitru să desfiinţăm ANAF, ce facem? Desfiinţăm statul român? Nu. Însă statul român trebuie să aibă instituţii mai puternice. Când vorbesc de eşaloanele superioare din statul român, trebuie să fie populate de oameni mai bine pregătiţi şi cinstiţi. Acum, dumneavoastră ar trebui să mă întrebaţi care sunt mecanismele prin care să selectăm oameni pentru statul român şi pentru partide.

Jurnalistă: Au partidele oameni competenţi pentru aşa ceva?

Daniel Dăianu: E dificil, doamnă, pentru că, vedeţi dumneavoastră, cum se spune, oamenii se acoperă între ei. Sunt multe vinovăţii. Nu există baghetă magică pentru a asana, a curăţa o societate. Iar eu nu fac parte dintre cei… eu nu absolv de vină oamenii, nu tolerez când văd ce se întâmplă. Dar caut să judec în mod drept, dându-mi seama totodată că lucrurile nu se pot schimba peste noapte.

Aţi văzut în ultimul timp puzderia de eliberări de oameni care au prejudiciat statul cu milioane şi milioane şi care au beneficiat de clemenţă prin prisma unor decizii, puţin spus discutabile, din partea celor care le iau. Şi, apropo de marea discuţie din societatea românească, aceste persoane ies la pensie la vârste în deplinitatea puterii fizice, se angajează imediat, au pensii foarte mari.

Jurnalistă: Suntem într-un blocaj total, în condiţiile în care această justiţie cere în continuare pensii speciale la 48–49 de ani şi nu vrea să negocieze nici termenul acesta de 10–15 ani - şi vorbim despre eliberări pe bandă rulantă.

Daniel Dăianu: Din păcate, funcţionăm într-o democraţie. Poate că un dictator ar schimba toţi judecătorii. Nu le-ar da drumul acestor personaje care au ieşit înainte de termen, după ce au furat milioane şi milioane.

Jurnalistă: S-ar putea ca oamenii să ajungă la concluzia că au nevoie de un dictator în acest moment.

Daniel Dăianu: Pentru că democraţia liberală este în declin. Eu am o carte care mi-a apărut acum la editura Polirom. Chiar aşa vorbesc: despre crize şi tentaţia autoritaristă. Şi caut să explic de ce democraţia liberală este în declin, de ce autoritarismul, chiar peste ocean şi în Europa, există, ca în fizică, o mişcare către roşu. Europa este formată încă din state democratice, mă refer la Uniunea Europeană. Dar înăuntrul Uniunii Europene, ascensiunea formaţiunilor politice care au în gena lor autoritarismul este parcă de nestopat. Vedeţi acum şi în Cehia, în ţările estice - Franţa e aproape blocată, în Germania AFD-ul, Nigel Farage în Regatul Unit.

Acum eu nu vreau să comentez cartea mea, însă eu constat că pe fondul succesiunii de crize — pandemie, criza energetică, război, criza costului vieţii, invadarea Ucrainei, nevoia de a te înarma pentru a te apăra, nu pentru a ataca — dacă te înarmezi, trebuie să iei din resursele pe care le-ai destina utilizărilor, propriu-zis, civile. Adică trebuie să le iei de la gura oamenilor. Şi preşedintele Nicuşor Dan a spus, nu? Că omul îşi da seama. În loc să dăm profesorilor şi altora care merită, trebuie să achiziţionăm armament. Astea sunt vremurile, foarte urâte. Tocmai de aceea trebuie ca în societatea românească ceea ce este bun, ceea ce are vână şi vrea să lupte pentru adevăr şi pentru decenţă, să lupte şi pentru ceilalţi. Pentru că unii luptă pentru ei, numai pentru ei. Trebuie să ne dăm mâna. Nu fizic trebuie să facem demonstraţie. Nu. Oamenii de bună credinţă trebuie să ajungă să ia decizii.

De aceea eu cred că aceste mecanisme care nu există încă, care să promoveze oameni competenţi, nu neapărat de 25 până în 30 de ani… Să nu ne imaginăm că tinerii prin definiţie sunt mai buni decât cei mai în vârstă. Avem nevoie de mecanisme care să selecteze oameni buni. Dar vedeţi, dumneavoastră, că şi mecanismele sunt pervertite. Mecanismul nu este dat, nu îl iei din Biblie. Chiar el este determinat de oameni — oameni care sunt mai buni sau mai puţin buni. Şi atunci avem şi guvern cu problemele sale. Vedeţi ce personagii ajung într-un cabinet de premier. Adică premierul care este scos, am înţeles, a fost scos din şedinţă.

Jurnalistă: Ce credeţi că făcea un alt premier? Dacă era un premier cu nişte valori mai îndoielnice, să spun aşa, ce făcea? Dădea 3 milioane de euro despăgubiri de la statul român pentru ceva ce nu era cazul? Îl dădea afară pe domnul de la DSV Vaslui?

Daniel Dăianu: Este grav că cei din preajma domniei sale nu l-au protejat. Aici este vorba de protecţie. Un premier, în mod normal, nu ar trebui să poată să facă aşa ceva. Pentru că sunt câteva cercuri de protecţie pentru societate. Serviciile trebuie să-şi facă treaba imediat, iar el trebuie să fie imobilizat. Un premier care este prins în flagrant poate să fie destituit. Adică sunt mecanisme de intervenţie. Dar un premier nu trebuie să fie pus în situaţia mai mult decât jenantă în care a fost pus premierul.

Jurnalistă: Chiar de oameni din PNL, asta e şi mai grav.

Daniel Dăianu: Poţi să ai tot felul de scenarii. Au fost poate persoane interesate… Dar cine-şi băga pielea la bătaie? Adică cei care au făcut aşa ceva. Este foarte rău pentru ţară, pentru că oamenii văd. Oamenii şi aşa nu dau — iar nu vreau să vorbesc urât — dar nu dau doi bani pe establishment-ul politic, nu numai în România. Este o treabă generală în Europa. Şi este chiar şi în Statele Unite.

Oamenii nu cred în formaţiuni politice tradiţionale, pentru că politicile publice au eşuat, nu întotdeauna din cauza guvernelor. Pentru că această suită de crize a făcut misiunea guvernelor aproape imposibilă. Pentru că nu ai ce să dai oamenilor şi atunci trebuie să împarţi. Ceea ce împarţi, însă, trebuie să faci în mod chibzuit. Pentru că dacă dai sentimentul celor mai mulţi că lucrurile merg împotriva lor, că societatea funcţionează numai pentru unii, pentru cei care au putere, este foarte periculos.

Şi de aceea eu nu sunt de acord cu această teză că trebuie să vină privatul să guverneze ţara. Poate să vină un om din privat să intre în politică şi să spună: „Eu de acum înainte mă dedic gestionării treburilor politice şi uit de afacerile mele”. Dar nu să punem pe tavă treburile publice şi politicile publice unor oameni din sectorul privat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor