Ponta, Barroso, rromii, Schengen, ne-aderarea şi varii acuzaţii de plagiat

Premierul Victor Ponta a lăudat marţi discursul lui Barroso despre ne-intrarea României în Schengen, subliniind că "e prima dată când un politician european la acest nivel spune lucrurilor pe nume", şi anume ca "România şi Bulgaria erau pregătite să intre în Schengen", dar au fost oprite de "un amalgam incredibil" de lucruri şi fapte care nu reflectă realitatea din cele două ţări, de fapt.

Pot să spun că e prima dată când un politician european la acest nivel spune lucrurilor pe nume, pentru că afirmă că este un amalgam incredibil între Schengen, imigraţie, Lampedusa — acea insulă unde au murit sute de imigranţi—, muncitori. Este un amalgam care trebuie denunţat pentru că, dacă nu facem acest lucru, o să vedem mişcările extremiste care împing Europa să facă lucruri care sunt foarte periculoase. Vorbeşte despre xenofobie, şovinism şi că Europa a cunoscut momente teribile de ultranaţionalism. (...) Barroso spune că trebuie să evităm asta şi iată, România şi Bulgaria nu intră, deşi sunt pregătite", a declarat Ponta, la Antena 3.

În esenţă, anunţând oficial ceea ce neoficial se ştia, şi anume că România nu va intra în Schengen, Barroso a declarat că "România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen deoarece există ţări care se opun; deci există o unanimitate care trebuie atinsă, chiar dacă, tehnic, îndeplinesc deja condiţiile. Bineînţeles, bulgarii şi românii, precum şi britanicii care nu fac parte din spaţiul Schengen, când ajung la Gara de Nord cu Eurostar, trebuie să treacă prin controlul documentelor de intrare."

Ţările care se opun manifest aderării României, tot în esenţă, sunt Olanda şi Franţa, pe motivele menţionate de Barosso (amalgam de ultranaţionalism, xenofobie, protecţionism etc.) şi pe altele despre care Ponta a amintit în discursul susţinut ieri la Antena 3.

Ponta, Schengen şi MCV

"România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen deoarece există ţări care se opun; deci există o unanimitate care trebuie atinsă, chiar dacă, tehnic [Bulgaria şi România n.r.], îndeplinesc deja condiţiile." a zis Barroso.

Unanimitate presupune, în primul rând, un vot. Olanda a anunţat însă, la începutul lui octombrie, că va aştepta raportul MCV din 2014, pentru a lua o decizie privind aderarea României la Schengen.

Aderarea României la Schengen ar fi trebuit să fie dezbătută la Consiliul JAI din decembrie 2013, lună în care raportul MCV urma să fi fost publicat deja. CE a amânat însă publicarea raportului pe justiţie, pentru începutul lui 2014, fără să se precizeze o dată anume, raportul urmând să analizeze şi situaţia de la DNA. Anunţul, făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a venit la scurtă vreme după revocările de la DNA şi intervenţiile virulente ale lui Ponta în presă, premierul acuzându-l pe Papici că este "băsist", "macovist" etc.

În atari circumstanţe, era puţin probabil ca aderarea României să mai fi figurat pe agenda CE în decembrie 2013, cum era programat, având în vedere că Olanda şi-a condiţionat decizia de publicarea raportului MCV.

În discursul de marţi susţinut la una din antene, Ponta a calificat drept "o mare greşeală" condiţionarea aderării la Schengen de alte aspecte, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, greşeală care îi aparţine lui Băsescu, "evident."

"Cred că România a făcut o mare greşeală în 2010 când a transformat o problemă tehnică (...) într-o condiţie politică. Probabil atunci preşedintele Băsescu s-a gândit să facă o mare chestie politică (din aderarea la Schengen — n.r.) când s-o întâmpla... Din acel moment a apărut legătura pur politică cu MCV" a declarat Ponta, pe linia "Băsescu e de vină", citat de Agerpres.

Reamintim şi faptul că recent, într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, declara că România este printre ţările unde statul de drept este încălcat în mod constant.

Ponta, Schengen şi Romii

"Europa a trecut prin perioade grele în aceste momente de ultranaţionalism, protecţionism sau şovinism." a declarat Barroso.

"A trecut MCV, acum e legătura cu romii. De fiecare dată, într-un mod total neeuropean, această problemă apare în discuţie în special în alegerile interne între partide extremiste. Cred că noi trebuie să fim mult mai hotărâţi în ceea ce priveşte rolul nostru în Europa, care sunt lucrurile la care avem dreptul şi să intrăm în Schengen avem categoric dreptul — n-o spun eu, o spune preşedintele CE, o spun cei mai mulţi dintre şefii de guvern şi de stat", a afirmat Victor Ponta la Antena 3.

Problema rromilor a fost ridicată în special de Franţa, ţară al cărei ministru de interne, Manuel Valls, a afirmat că rromii nu au "vocaţia integrării sociale" şi că singura lor vocaţie este să se întoarcă în ţările de unde au venit, România şi Bulgaria.

Franţa, excedată de zecile de mii de rromi de pe teritoriul ei (altminteri ignorând faptul că a primit de la UE bani pentru integrarea socială a acestor categorii de imigranţi "speciali"), a făcut din rromi problemă naţională, pe acest fundal, politicienii francezi declarând că intrarea României în Schengen nu este ceva chiar oportun.

Ponta a omis să declare că premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault, cu ocazia vizitei făcute în România în luna iulie a.c., l-a făcut personal responsabil pe Ponta de problema rromilor iar Ponta a dezamăgit.

Prezent în România chiar de Ziua Franţei, într-un discurs ţinut la ambasada ţării sale, Ayrault l-a lăudat pe premier, apreciind că Ponta "este primul om de stat român" care a abordat problema rromilor "franc şi direct, subliniind că soluţia pentru rezolvarea problemei este crearea de condiţii pentru ca "aceşti cetăţeni" să rămână în România.

"Sigur că este o problemă rromă şi sunteţi primul premier care a abordat această problemă atât de sincer, spunând că minoritatea rromă are vocaţia de a trăi în România, unde trebuie să aibă condiţii pentru a o face", i-a spus Ayrault premierului la Ambasada Franţei, pe 12 iulie 2014.

Franţa s-a aşteptat ca premierul Ponta, acel om politic "sincer" şi "franc", să îşi asume "responsabilitatea primară pentru integrarea populaţiei rome în societatea română căreia îi aparţine" lucru care, din câte se pare, nu s-a întâmplat.

În plus, în discursul la Antena 3, Ponta a omis să menţioneze faptul că francezii sunt relativ sceptici în ceea ce priveşte promisiunile sale, după ce s-a aflat că a plagiat (şi) dintr-o lucrare a unui apropiat al preşedintelui Francois Hollande.