Franţa nu stigmatizează România pentru problemele cauzate de romi în Hexagon

Se întâmplă foarte rar ca ziua naţională a Franţei să se sărbătorească în altă zi decât tradiţionalul 14 iulie. Totuşi, anul acesta, în Bucureşti aşa a fost. Festivităţile aniversare au avut loc cu două zile mai devreme, graţie vizitei la Bucureşti a premierului francez Jean-Marc Ayrault.

Frumos. Steguleţe, şampanie, brânzeturi fine, foie gras, prăjiturele tricolore etc. La ambasada Franţei s-a sărbătorit într-o atmosferă destinsă, totuşi sobră, de farmec discret.

Lume multă şi amestecată, cosmopolitism, deh, ca la ambasadă, rochii elegante, uniforme militare, trese, costume fine, politicieni, oameni de afaceri, businessmeni francezi, ruşi, asiatici şi evident români.

I-am putut remarca în mulţime pe domnii Arafat, Theodor Paleologu, Baconschi, Funeriu, pe venerabilul de acum domn Câmpeanu, pe doamna Simina Mezincescu şi lista poate continua. Toată protipendada politichiei s-a strâns să îi sărbătorească pe francezi .

Au fost acolo şi premierul Ponta, care a şi ţinut un discurs pentru presă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, fostul preşedinte Ion Iliescu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu şi multe alte nume cunoscute din politică, prea mulţi ca să îi menţionăm pe toţi.

Dincolo de atmosfera glamour cum îi şade bine unei sărbători naţionale la ambasada unei naţiuni lider în Europa, faptul că premierul francez sărbătoreşte ziua naţională a ţării sale în România transmite ţării noastre un mesaj pozitiv explicit. Franţa îi declară prin această petrecere României că nu cade în capcana logicii simpliste a xenofobiei şi nu ne consideră pe toţi o naţiune de romi, chiar dacă ai noştri co-naţionali aflaţi ilegal în Franţa i-au excedat efectiv pe francezi.

"E rar ca un prim-ministru să vină de ziua Franţei într-o altă ţară." a remarcat şi Theodor Paleologu, aflat printre invitaţi nu doar în calitate de om politic ci şi de cetăţean francez - pentru cei ce nu ştiu, Theodor Paleologu are dublă cetăţenie, română şi franceză.

"E un semnal foarte important, mă bucur că este aşa, e bine că există această dorinţă de a soluţiona problemele mai puţin agreabile şi de a dezvolta încă mai mult ceea ce merge deja în domeniul economic, cultural, ştiinţific, diplomatic." ne-a mai declarat Dl Paleologu.

Cât despre problema comunităţii rome din Franţa ca una dintre problemele cheie pe agenda vizitei lui Ayrault în România, Theodor Paleologu declară "Trebuie să înţelegem şi noi exasperarea francezilor. Este o realitate. Din păcate, cred că oficialii români nu văd totdeauna cum stau lucrurile la firul ierbii. Dacă iei metroul, [în Franţa - n.r.] sau dacă mergi pe stradă, vezi că există o exasperare mult mai profundă decât unele declaraţii sau unele glume de la televizor."

Într-adevăr, romii aflaţi ilegal pe teritoriul Franţei chiar sunt o problemă pentru autorităţile franceze. Infracţionalitatea a crescut: cerşetorie, furturi, trafic de carne vie etc. Fenomenul imigraţiei ilegale a romilor îi costă bani pe guvernanţii francezi. Bani ca să ţină infracţionalitatea în frâu, bani ca să le asigure romilor condiţii cât de cât umane cât se află pe teritoriul Franţei şi bani ca să-i trimită înapoi. În mai 2013, executivul francez a deblocat 2,2 milioane de euro pentru acţiuni sociale vizându-i pe romi.

Discursul ţinut astăzi la ambasada Franţei de Jean-Marc Ayrault în deschiderea recepţiei aniversare a stat sub semnul deschiderii Franţei către România şi a unei distanţări de xenofobie nu doar declarativă, ci de-a dreptul manifestă. După ce au luat sfârşit discursurile oficiale, pe scena din curtea ambasadei a urcat o formaţie de muzicanţi romi care a încântat audienţa cu acorduri tradiţional lăutăreşti şi româneşti. Mai explicit de atât nu se poate, Franţa nu are nimic cu romii, atâta vreme cât sunt în România şi nu pe străzile lor ilegal, ca infractori.

Mesajul transmis de Ayrault cu prilejul recepţiei organizate la Ambasada Franţei cu ocazia Zilei Naţionale este unul îmbucurător: Franţa nu cade în capcana "logicii simpliste a stigmatizării" României pentru problemele cauzate de romi în Hexagon iar România este un partener viabil pentru dialog economic, politic, social şi cultural.

Este nedrept ca relaţiile România-Franţa să fie rezumate la problema romilor, a mai declarat Jean-Marc Ayrault, cele două ţări au mult mai multe lucruri în comun. Însă problema romilor este una reală, infracţionalitatea există şi ţările noastre trebuie să îşi asume misiunea de a lupta împreună împotriva criminalităţii organizate, prin cooperare poliţienească şi judiciară reîntărită. Iar României îi revine în plus rolul, asumat de premierul Ponta, de a avea grijă să asigure co-naţionalilor noştri de etnie romă mijloacele de trai necesare pentru a trăi în ţara în care s-au născut.

"Am rezumat de prea multe ori în ultimele luni relaţiile între Franţa şi România la problema romilor. Bineînţeles că există această problemă, iar dumneavoastră [n.r. Ponta] sunteţi primul-ministru care a spus prima oară atât de sincer că minoritatea romă trebuie să trăiască în ţara sa natală şi trebuie să îi oferite mijloacele în acest sens. Şi trebuie să împărţim şi misiunea de a lupta împotriva criminalităţii organizate care exploatează fiinţe umane în cerşetorie, prostituţie, cu o cooperare poliţienească şi judiciară reîntărită. Iar Franţa trebuie să îşi asume responsabilităţile în această privinţă. Dar eu nu vreau să intru în această logică simplistă a stigmatizării. Vreau şi eu, ca şi dumneavoastră, să rezolvăm aceste probleme, să le abordăm, dar nu vreau să rezum relaţia cu România la această chestiune".

Prim ministrul francez a mai declarat că a fost profund impresionat de calitatea oamenilor cunoscuţi în România şi, în special, de oamenii de cultură români, care vorbesc "atât de minunat limba franceză".

În final, dincolo de problema comunităţii rome, mesajul premierului francez este unul de încredere, deschidere şi colaborare pe plan economic, cultural şi ştiinţific.

"Este important ca francezii, în numele cărora vorbesc astăzi, să cunoască mai bine România, să cunoască această ţară mare cu peste 20 de milioane de oameni din Europa Centrală şi de Est. Este un mesaj de încredere, de amiciţie, un mesaj al voinţei pentru a reîntări relaţia economică, culturală şi ştiinţifică dintre ţările noastre. Să reîntărim cooperarea noastră într-o Europa pe care ne-o dorim mai ambiţioasă în privinţa creşterii economice şi locurilor de muncă, pe care o vrem mai solidară în privinţa energiei, a asigurării securităţii şi diversităţii surselor de aprovizionare cu energie", a spus premierul Franţei.

Jean-Marc Ayrault a mai subliniat faptul că ambele ţări au o responsabilitate comună ca, la alegerile europarlamentare din mai 2014, partidele xenofobe şi eurosceptice să nu obţină prea multe locuri în forul legislativ european.

"E responsabilitatea noastră comună ca anul viitor partidele populiste, xenofobe şi eurosceptice să nu aibă prea multe locuri în Parlamentul European. Deci trebuie să acţionăm împreună", a spus Ayrault.

Premierul francez i-a mulţumit premierului Victor Ponta pentru sprijinul pe care România l-a acordat Franţei în acest an în problema Mali, sprijinind iniţiativa Guvernului francez atât politic, cât şi prin trimiterea de instructori pentru armata statului african, care este în prezent stabilizat.

Ce este esenţial însă să reţinem din discursul lui Ayrault şi din rostul prezenţei domniei sale la Bucureşti este faptul că Franţa se aşteaptă ca ţara noastră să îşi asume "responsabilitatea primară pentru integrarea populaţiei rome în societatea româna căreia îi aparţine."

Se pare că şi preşedintele Băsescu şi Victor Ponta s-au declarat de acord cu faptul că aşteptările francezilor sunt fundamentate şi vor coopera. Iar Franta se aşteaptă să vadă rezultate pozitive şi concrete în viitor.