Franţa confruntată cu integrarea romilor (Le Monde)

Cei 15.000 - 20.000 de romi originari din România şi Bulgaria aflaţi în Franţa sunt subiectul unei dezbateri naţionale în această ţară, precum şi al unor intense dispute cu doar câteva luni înainte de alegerile municipale, scrie cotidianul francez Le Monde, în ediţia sa electronică de joi. Publicaţia franceză consacră un amplu dosar acestei teme, plecând de la afirmaţiile ministrului de interne francez, Manuel Valls, referitoare la imposibilitatea integrării membrilor acestei minorităţi. În opinia ministrului, aceştia au un mod de viaţă 'extrem de diferit' de al francezilor şi sunt într-o "confruntare" cu vecinii lor. Aceste declaraţii au provocat reacţii de nemulţumire în rândul unor politicieni şi al unor militanţi pentru drepturile omului, cercetători şi lucrători sociali.

Într-un articol intitulat "Rupeţi cercul excluderii romilor", sociologul Claire Cossee de la Universitatea Paris Est-Cretel demontează afirmaţiile ministrului. 'Cetăţenii bulgari şi români, cetăţeni europeni, ar trebuie să aibă pe deplin dreptul de a circula liber şi de a se stabili în Europa', explică autoarea, remarcând şi faptul că 'universalismul francez refuză să facă vreo deosebire între persoane pe motivul apartenenţei lor reale sau presupuse la un grup etnic'. Ea adaugă că acest principiu constituţional a fost întârit la începutul anilor 2000, iar afirmaţiile ministrului sunt în contradicţie şi cu circulara interministerială din 2012 care prevede o asistare socială a fiecărei familii de romi.

Pe de altă parte, remarcă Claire Cossee, imigraţia romilor a început cu mult înaintea extinderii UE, iar prezenţa lor în Franţa nu se limitează la câteva mii de persoane care trăiesc în prezent în tabere ilegale.Totodată, experta remarcă, invocând studii de specialitate, că integrarea romilor nu depinde doar de voinţa acestora, ci şi, în mod decisiv, de condiţiile din ţara de primire. În acest sens, ea a insistat asupra măsurilor care restrâng accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii franceze până la 1 ianuarie 2014. Sociologul francez consideră că pentru soluţionarea problemei este nevoie de o politică globală care să garanteze accesul la drepturi efective pentru toţi.

Samuel Delepine, specialist în geografie socială de la Universitatea din Angers, semnează un alt articol, cu titlul 'Periculoasa fabricare a unei chestiuni rome', în care arată că 'abordarea etnică la nivel politic (...), chiar bazată pe bune intenţii, este stigmatizantă şi segregantă atunci când se vorbeşte de educaţie, locuri de muncă, locuinţe sau sănătate'. 'Existenţa unei probleme rome (...) conduce la pogromuri în Europa Centrală şi de Est sau la distrugerea de tabere în Marsilia sau în Italia, pe fondul crizei', avertizează el. 'Nicio şcolarizare corectă nu se poate face atunci când un copil trebuie să îşi schimbe şcoala de zece ori pe an, admiţând că dreptul său la şcolarizare nu îi este refuzat de autorităţile locale'. Samuel Delepine constată că Franţa se înscrie într-o viziune europeană a 'chestiunii rome', care consideră că circa zece milioane de indivizi pauperi şi omogeni din punct de vedere etnic de pe continent au aceleaşi probleme şi ridică aceleaşi probleme.

Le Monde publică şi opinia Alexandrei Siarri, de la primăria din Bordeaux, conform căreia chestiunea romă pune în evidenţă slăbiciunile Europei sociale. Ea afirmă că, de fapt, prezenţa romilor pe teritoriul francez ar trebui să fie considerată drept o ocazie excepţională pentru revizuirea sistemului de solidaritate socială. 'Sistemul se clatină din cauza lipsei de supleţe, care îl împiedică să se adapteze nevoilor publice, noilor forme de vulnerabilitate socială, noului context. Comunitatea romă este oarecum sinteza perfectă a tuturor schimbărilor pe care trebuie să le facem în modelul nostru de solidaritate şi intervenţie socială', spune ea.

Un membru al comunităţii rome, Alexandre Romanes, declară însă într-un interviu acordat pentru 'Le Monde': 'Nu vreau să mă integrez, vreau să circul'. El este directorul Circului Romanes, preferă apelativul de 'ţigan' în locul celui de 'rom' şi susţine că în România romii sunt pe cale să devină 'evreii din anii 1930'. 'Persecuţiile sunt masive, cotidiene, iar banii deblocaţi de Uniunea Europeană nu ajung la populaţia de ţigani', afirmă el, cerând o anchetă asupra 'deturnării de fonduri' europene. Potrivit lui, discriminarea este prezentă şi în Franţa, inclusiv la nivelul 'colegilor' de clasă ai copiilor romi. Romanes nu contestă problemele create de taberele de romi 'mizerabile şi insalubre' pentru comunităţile din apropierea lor, dar arată că aceasta 'este o problemă fabricată de Franţa care, ignorând convenţiile europene, nu a vrut să lase acest popor să circule liber şi să muncească'.

'Aceşti francezi care îi bârfesc pe romi ar trebui să ştie că pentru noi , care suntem creştini, contează doar Dumnezeu şi familia. Nu avem revendicări identitare, dar nu vrem pur şi simplu să ne pierdem identitatea noastră', a afirmat Romanes. În opinia lui, tocmai această identitate a romilor este ameninţată de 'uniformizarea Europei şi a lumii, care nu mai acceptă decât un singur mod de viaţă, pe cât de precar pe atât de sedentar, flexibil şi normat' şi niciun înalt responsabil al statului nu are de ce să pună 'gaz pe foc'.

Publicaţia franceză inserează şi opinia lui Francis Chouat, primar din Evry, pentru care desfiinţarea taberelor ilegale de romi este 'un imperativ' atât pentru riverani, cât şi pentru populaţia romă. El susţine însă că fiecare evacuare trebuie însoţită de o anchetă socială şi o propunere de relocare, individuală sau colectivă, de durată limitată sau perenă. 'O politică coerentă, eficientă şi fermă constă în a spune clar că reîntoarcerea în ţările de origine pentru cei care nu pot să se intaleze în mod durabil în Franţa este indispensabilă', mai afirmă acesta.

Edilul consideră că 'România şi Bulgaria trebuie să-şi asume responsabilităţile' şi mai ales 'să lupte cu adevărat împotriva filierelor mafiote care îi exploatează pe romii expatriaţi', dar şi că 'Uniunea Europeană trebuie să-şi asume responsabilităţile sale'. Uniunea Europeană nu trebuie 'să dea lecţii Franţei, ci să oblige unele ţări membre să-şi îndeplinească angajamentele pentru care primesc sprijin. Până acum, niciun guvern, niciun ministru de interne nu au avut atât de multe iniţiative de cooperare cu România şi Bulgaria', a concluzionat primarul din Evy.