Polonia îl evită pe “ursul” din Kremlin cu prilejul aniversării eliberării Auschwitz-ului

Înaintea celei de-a 70-a aniversări a eliberării Auschwitz-ului, cel mai mare lagăr de concentrare al naziştilor, organizatorii au promis că evenimentul din acest an se va concentra pe supravieţuitori şi nu pe politicieni.

Dar pe măsură ce au luat amploare controverse privind absenţa anticipată a preşedintelui rus Vladimir Putin, acest eveniment ar putea fi oricum, dar nu apolitic.

Polonia a manifestat o abilitate aparte pentru încheierea unor acorduri diplomatice chibzuite, pe de o parte asigurându-se că Putin este invitat oficial la eveniment iar pe de altă parte creând o atmosferă pe care ar fi tentat să o evite “ursul” din Kremlin. În unele ocazii, Putin a comparat Rusia cu un urs care devine periculos dacă este ameninţat, dând de înţeles că el însuşi, ca şef al statului, este precum acel urs.

După doborârea zborului malaezian MH17 deasupra estului tulburat al Ucrainei în iulie 2014, guvernul polonez a decis să nu mai trimită invitaţii oficiale, deoarece o astfel de invitaţie pentru Putin ar crea nemulţumire în rândul alegătorilor, a raportat Reuters. Efectul negativ al unei astfel de mişcări s-ar putea dovedi a fi în special dureros pentru moment, Polonia având programate alegeri prezidenţiale şi parlamentare în acest an.

Cu celelalte ocazii, preşedintele polonez a trimis invitaţii oficiale pentru liderii ruşi.

Cu cinci ani în urmă, preşedintele polonez de atunci Lech Kaczynski a trimis o scrisoare de invitaţie preşedintelui rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, la cea de-a 65-a aniversare a eliberării lagărului nazist. Kaczynski l-a invitat pe Medvedev să comemoreze cetăţenii sovietici care au murit în acel lagăr şi soldaţii Armatei Roşii care au contribuit la eliberarea sa.

Anul trecut, Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau – care este co-organizator al evenimentului aniversar din acest an împreună cu Consiliul Internaţional pentru Auschwitz – a anunţat că aniversarea din 2015 va evita politica şi se va concentra pe supravieţuitorii acelui infern.

În loc să trimită invitaţii oficiale, organizatorii au cerut ambasadelor ţărilor UE şi ţărilor din afara blocului european să doneze fonduri pentru participarea la eveniment. Anunţul a menţionat în mod specific că statele relevante ar putea fi reprezentate de oricine consideră acele state că ar fi potrivit.

“Orice reprezentant al Federaţiei Ruse care va confirma participarea sa la ceremonii va fi primit pe picior de egalitate cu reprezentanţii altor state”, a declarat ambasadorul polonez la Moscova, Katarzyna Pelczynska-Nalecz, pentru The Moscow Times.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a recunoscut miercuri, 21 ianuarie, că organizatorii evenimentului aniversar au trimis de fapt o notificare Ambasadei Rusiei din Varşovia.

“Scrisoarea spune: ‘Puteţi veni dacă doriţi. Dacă doriţi să veniţi, să ne anunţaţi cine se va prezenta’. Nici nu e nevoie să răspunzi la o astfel de invitaţie”, a declarat Lavrov cu o aparentă desconsiderare.

În viziunea oficialilor ruşi, o invitaţie de acest fel este nepotrivită pentru a ajunge la cele mai înalte nivele ale puterii. Astfel, Rusia a optat să îl trimită la eveniment pe Serggei Ivanov, şeful administraţiei prezidenţiale, în locul lui Putin, conform Reuters.

Republica Cehă curtează Kremlinul

Lucrurile nu au urmat procedurile diplomatice stricte specifice tuturor evenimentelor ceremoniale de mare amploare. Preşedintele ceh Milos Zeman l-a invitat oficial pe Putin să se alăture unei comemorări paralele în Praga, numită “Lăsaţi poporul meu să trăiască.”

Autorităţile cehe au trimis invitaţii oficiale şi către alţi lideri străini, dar numai preşedintele bulgar Rosen Plevneliev şi-a confirmat participarea până acum. Televiziunea cehă de stat CT24 a raportat că Putin nu va participa dar că Rusia va fi reprezentată de Ilias Umakanov, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei.

Lipsa unei platforme

Criza continuă din Ucraina a decimat aproape în întregime relaţiile Rusiei cu Occidentul. În acest context, evenimentele comemorative de amploare oferă ambelor tabere o şansă, ce-i drept una mică, pentru salvarea obrazului.

De când Rusia a anexat peninsula Crimeea în martie 2014, după alungarea de la putere a fostului lider ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, Putin a făcut foarte puţine vizite în ţări occidentale sau pro-Occident: s-a întâlnit cu preşedintele austriac Heinz Fischer în iunie 2014, cu liderii europeni şi asiatici la summitul ASEM din Italia în octombrie şi a participat la summitul G20 din Australia.

În timpul unei vizite în Franţa în iunie 2014, cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a Bătăliei pentru Normandia, Putin s-a întâlnit personal cu doi lideri politici cu care are o relaţie în particular dificilă: preşedintele american Barack Obama şi pe atunci proaspăt alesul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko.

Întâlnirea din Franţa a stabilit un nou format pentru discuţiile viitoare dintre Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania în privinţa situaţiei din Ucraina. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit într-un format similar cu omologii săi în Berlin în urmă cu câteva zile.

O controversă crescândă

Pentru a complica şi mai mult situaţia în mijlocul eforturilor de a menţine acest eveniment aniversar într-o poziţie apolitică, istoria eliberării lagărului morţii a atras o oarecare controversă în acest an.

Timp de mai mulţi ani, istoria eliberării Auschwitz-ului a fost simplă. Forţele sovietice – formate din ruşi, ucraineni, belaruşi şi alţii – au eliberat lagărul în 27 ianuarie 1945, o zi care este acum onorată ca Ziua Internaţională a Holocaustului.

Dar recent, această istorie a fost pusă sub semnul îndoielii de către unii oficiali străini, declanşându-se o nouă controversă politică.

Miercuri, 21 ianuarie, ministrul polonez de externe Grzegorz Schetyna a declarat într-un interviu la un post de radio polonez că “primul front ucrainean – ucrainenii – au deschis porţile lagărului şi l-au eliberat.”

Remarcile lui Schetyna au provocat o reacţie rapidă din partea Ministerului rus de Externe, care a susţinut într-o declaraţie oficială că persoane din toate fostele state sovietice “au luptat în Armata Roşie care a eliberat Auschwitz-ul.”

Porţile principalului lagăr din Auschwitz au fost deschise de maiorul sovietic Anatoli Shapiro, un ofiţer evreu născut în regiunea Poltava a Ucrainei de astăzi. În septembrie 2006, Shapiro, care a condus un batalion al Armatei Roşii de aproximativ 500 de oameni, a fost declarat Erou al Ucrainei de către preşedintele de atunci Viktor Iuşcenko.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.