Parlamentul European descrie Rusia ca o potenţială ameninţare pentru UE

Parlamentul European a descris Rusia drept potenţială ameninţare pentru însăşi Uniunea Europeană, în ciuda apelurilor făcute de şapte state membre UE de anulare a sancţiunilor împotriva Moscovei.
Un soldat ucrainean încarcă un lansator de mortiere în satul Peski de lângă oraşul Doneţk, 18 octombrie 2014. (Aleksey Chernyshev/AFP/Getty Images)
Andrei Popescu
16.01.2015

Parlamentul European a descris Rusia drept potenţială ameninţare pentru însăşi Uniunea Europeană, în ciuda apelurilor făcute de şapte state membre UE de anulare a sancţiunilor împotriva Moscovei.

Această “condamnare” a Rusiei din partea Parlamentului European a avut loc joi, deşi Federica Mogherini, şefa UE pentru politică externă, a făcut apel pentru reluarea discuţiilor cu Moscova în privinţa conflictului din Ucraina.

Mogherini a declarat că UE trebuie “să se gândească la restaurarea, parţială, a opţiunilor şi instrumentelor de cooperare cu Rusia în sectorul aplicării legii şi în cel juridic”.

Legiuitorii UE au fost de acord, de asemenea, în privinţa unei detensionări a relaţiei cu Rusia prin ridicarea sancţiunilor.

O sursă diplomatică din Bruxelles, al cărei nume nu a fost menţionat în rapoartele media, a declarat că Austria, Ungaria, Italia, Cipru, Slovacia, Franţa şi Republica Cehă susţin ridicarea sancţiunilor.

Totuşi, Parlamentul European, făcând apel ca aceste canale de comunicare diplomatice să rămână deschise, susţine că ridicarea sancţiunilor aplicate împotriva Moscovei ar trebui amânată până la rezolvarea crizei din Crimeea.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce i-a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent peste 4.700 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor