Cât de eficiente sunt sancţiunile impuse de Occident Rusiei

Economia rusă a fost puternic lovită anul trecut de scăderea abruptă a preţului petrolului, dar şi de sancţiunile financiare impuse de SUA şi de UE. La prima vedere, acestea n-au schimbat poziţia lui Putin privind Ucraina, dar au îndeplinit două scopuri: să oprească o expansiune a Rusiei în această ţară şi să facă Rusia să-şi asigure tot mai greu finanţarea. Pe termen lung, ele ar putea să fie cheia victoriei Occidentului.

Atunci când SUA şi UE au răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia printr-o primă rundă de sancţiuni în martie-aprilie 2014, introducând interdicţii de călătorie şi îngheţarea de active pentru oficiali şi oameni de afaceri din cercul apropiaţilor lui Putin, mulţi critici au spus că acestea sunt insuficiente. Magnaţii ruşi care au suferit pierderi prin îngheţarea afacerilor lor în Europa au fost recompensaţi de Putin cu şi mai multe contracte de stat în Rusia. Ulterior însă sancţiunile economice au fost extinse la nivel sectorial pe 16 iulie lovind mari companii şi părţi ale industriei financiare, energetice şi militare ruse.

Anders Aslund, senior fellow la Peterson Institute for International Economics, a afirmat într-un interviu acordat reţelei de televiziune americană PBS că ”după luna iulie n-au mai intrat bani în Rusia pentru că instituţiile financiare au încetat să mai finanţeze ţara”. În opinia sa, scăderea preţului petrolului, sancţiunile impuse de Occident şi căderea rublei au avut un efect cumulat devastator asupra economiei ruse. ”Preţul petrolului a scăzut atât de mult încât veniturile totale obţinute de Rusia din exporturi în 2015 vor fi 2/3 din ce erau, ceea ce înseamnă că Rusia va trebui să-şi reducă importurile la jumătate. Lovitura aceasta a fost amplificată de sancţiunile financiare occidentale pentru că Moscova nu se poate împrumuta pe pieţele financiare pentru a contracara acest efect”, a explicat expertul. Petrolul reprezintă jumătate din încasările bugetului rus şi două treimi din totalul exporturilor.

O altă problemă mare a Rusiei după introducerea sancţiunilor financiare este că degeaba are o datorie publică de doar 10% din PIB, dacă nu mai are acces la pieţele financiare. Instabilitatea financiară extremă a avut efecte negative şi asupra sistemului bancar, în sensul că două bănci mari de stat au avut nevoie de recapitalizare.

Pe de altă parte, ca urmare a sancţiunilor occidentale, 130 de miliarde de dolari au părăsit ţara în 2014, potrivit Băncii Centrale a Rusiei. Consecinţa scăderii preţului petrolului şi a exodului de capital a fost că rubla s-a depreciat cu 40%. Mai mult, Rusia este dependentă de pieţele internaţionale de capital iar datoria corporaţiilor ruseşti este denominată în dolari. Ca urmare, prăbuşirea rublei le-a crescut acestora costul la rambursări.

Viitorul economiei ruse nu sună bine. Ministerul rus pentru dezvoltare economică a redus recent prognoza de creştere economică pentru 2014 la 0,5% şi se aşteaptă la intrarea în recesiune în 2015. Şi Vladimir Putin le cerea ruşilor la sfârşitul anului trecut să se pregătească pentru doi ani de recesiune, dând vina pe Occident pentru deteriorarea economiei şi prăbuşirea rublei.

Impactul public

Este adevărat că deocamdată populaţia rusă este departe de a se revolta împotriva lui Vladimir Putin, iar popularitatea acestuia rămâne la cote înalte, dar oamenii simpli încep să simtă pe pielea lor deteriorarea economiei. Preţurile la alimentele de bază au crescut abrupt iar consumatorii au intrat în panică din cauza deprecierii accelerate a ruble şi a fluctuaţiilor puternice ale cursului de schimb.

Chiar dacă majoritatea ruşilor susţin în prezent contramăsurile luate de Kremlin împotriva ţărilor care au impus sancţiuni economice Rusiei, embargoul alimentar impus de Moscova Occidentului va avea un efect de bumerang. Regimul Putin va întări şi mai mult controlul asupra societăţii pentru a împiedica revolte sociale, dar măsurile represive şi deteriorarea economică nu vor face decât să le accelereze.

Pe termen lung, sancţiunile economice vor fragiliza pactul nescris al lui Putin cu poporul rus – acceptarea unui regim autoritar în schimbul unei relative prosperităţi economice.

Anders Aslund se aşteaptă ca în marile oraşe industriale ruseşti, care sunt mai puţin bogate ca Moscova şi Sankt Petersburg, să izbucnească revolte sociale. ”Putin pare să facă aceeaşi greşeală ca Ianukovici în Ucraina. El dă prietenilor săi foarte mult şi celorlalţi foarte puţin, alienându-şi elita care nu aparţine cercului său imediat de apropiaţi. Aceasta nu-l va înfrunta făţiş, dar va continua să scoată sume mari de bani din ţară, destabilizând şi mai mult economia”, susţine expertul. În opinia sa, nu este nevoie de noi sancţiuni la adresa Rusiei, ci de păstrarea unui front unit între SUA şi Europa pe această temă, iar efectele se vor vedea, chiar dacă pe termen mai lung.

Eficacitatea sancţiunilor

O analiză interesantă a eficacităţii sancţiunilor economice impuse de Occident Rusiei face analistul Nicu Popescu într-un paper pentru European Union Institute for Security Studies. El prezintă mai întâi argumentele celor care spun că sancţiunile nu sunt eficiente pentru că Rusia continuă să destabilizeze Donbasul, chiar şi cu forţe militare convenţionale, şi nu se vede nicio schimbare de poziţie a lui Putin în privinţa Ucrainei. Ba mai mult, sancţiunile ar avea efectul contrar de a spori sprijinul ruşilor pentru Putin şi de a reduce pârghiile occidentale pe viitor asupra Rusiei, care ar fi împinsă în braţele Chinei. Această alianţă Moscova-Beijing ar putea construi o alternativă la instituţiile financiare şi economice occidentale.

De partea cealaltă, adepţii eficacităţii sancţiunilor susţin că acestea au împiedicat Moscova să anexeze şi mai mult teritoriu în Ucraina, plecând de la ideea că Novorussia cuprinde mult mai mult decât cele două aşa-zise Republici populare Lugansk şi Doneţk. Nu s-a ajuns la acel worst case scenario în care forţele ruseşti să încerce să facă un coridor care să lege Odessa şi Transnistria. Chiar dacă Crimeea a fost pierdută, sancţiunile au redus riscul ca Moscova să destabilizeze militar alte părţi din Ucraina sau ţări precum R.Moldova sau Georgia. A fost un semnal clar că agresiunile militare şi schimbarea unilaterală de graniţe nu vor rămâne nepedepsite.

Pe termen lung, Iana Dreyer şi Nicu Popescu prognozează că sancţiunile economice vor fragiliza pactul nescris al lui Putin cu poporul rus – acceptarea unui regim autoritar în schimbul unei anumite prosperităţi economice. Patriotismul, naţionalismul şi expansionismul nu ţin de foame, iar sancţiunile economice vor avea efecte pe termen mediu şi lung. Potrivit estimărilor Ministerului rus de Finanţe din noiembrie 2014, Rusia pierde anual între 130 şi 140 de miliarde de dolari, iar din această sumă 40 de miliarde din cauza sancţiunilor impuse de Occident.

Interesant este însă că autorii paper-ului avertizează că actualele sancţiuni vor expira parţial în luna martie, iar pentru prelungirea lor va fi nevoie de unanimitate în cadrul UE. Pe de altă parte, atâta timp cât sancţiunile impuse de SUA rămân în picioare, companiile energetice sau băncile din ţările europene nu se vor aventura pe piaţa rusă pentru a nu fi lovite de acestea. Aşa cum spunea şi Anders Aslund pentru PBS, miza la momentul actual nu este introducerea de noi sancţiuni, ci păstrarea unităţii între SUA şi UE în privinţa sancţiunilor actuale.

De partea cealaltă, Rusia mizează pe faptul că rata inflaţiei prognozate de 9,5% este totuşi mai mică decât cea dinainte de izbucnirea crizei financiare din 2008, de 13%, că datoria publică este redusă, iar rezervele internaţionale ale Băncii Centrale ale Rusiei sunt încă considerabile. Este adevărat că rezervele sunt în scădere, dar Moscova merge pe principiul că se putea şi mai rău. În 2008, Rusia a trebuit să cheltuiască 200 de miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei şi pentru a salva companiile de stat. Abordarea Moscovei arată că sancţiunile impuse de Occident au efect pe termen lung.