Pieţele cresc în pofida unor probleme persistente

De data aceasta americanii au fost cei care, în cele din urmă, s-au organizat în mod eficient. Congresul SUA a reuşit să evite "panta fiscală" şi a convenit să limiteze creşterile de taxe.

Pieţele europene au aplaudat manevra, dar problemele rămân.

Indicele de referinţă EURO STOXX s-a majorat cu 3,9 la sută pentru a se închide la 2.709, devenind una dintre cele mai bune reveniri săptămânale din ultimele luni. Cu toate acestea, euro a pierdut 1,1 procente pentru a se închide la 1.3069, după ce s-a bucurat de o creştere abruptă până la 1,33 de dolari, cu câteva săptămâni înainte.

Acţiunile au beneficiat probabil de rezoluţia relativ benignă privind "panta fiscală" din SUA. O adoptare deplină a reducerilor de cheltuieli şi a creşterilor de taxe ar fi rănit exportatorii europeni. În afară de un anumit profit-taking*, euro a avut de pierdut din două motive.

Riscurile asociate Statelor Unite s-au redus, ceea ce face euro mai puţin atractiv ca un "paradis sigur" pentru investitori. În al doilea rând, companiile europene care economiseau bani pe plan local pentru a se pregăti pentru un impact din plin al pantei fiscale, au încetat probabil să mai răscumpere euro.

Riscul elen a fost amânat, dar o mulţime de alte probleme încă persistă

Acţiunile europene şi moneda euro s-au bucurat de o revenire decentă la sfârşitul anului. Evaluarea Greciei a fost amânată încă o dată, deşi pieţele încă aşteaptă o soluţie durabilă. Creditorii, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, au fost de acord să reducă ratele dobânzilor şi să micşoreze povara datoriilor prin intermediul unei răscumpărări a datoriei, în noiembrie 2012.

În timp ce datoria şi serviciul datoriei au fost reduse la nivel suveran, sectorul bancar aflat în dificultate suferă de o creştere exponenţială a creditelor neperformante. Valoarea totală a aşa-numitelor credite neperformante, sau credite care nu mai aduc venituri, a crescut cu peste 50 la sută din decembrie 2011.

Creditele neperformante reprezintă acum 24 la sută din totalul portofoliului de credite al băncilor greceşti şi însumează 72,5 miliarde de dolari.

Spania, pe de altă parte, a înregistrat dificultăţi în vânzarea obligaţiunilor sale către investitori privaţi şi s-a folosit de fondul său de pensii publice pentru a achiziţiona obligaţiuni. Potrivit Wall Street Journal, ţara a cheltuit deja 90 la sută din fondul său de 85,7 miliarde de dolari pentru a cumpăra propria datorie suverană.

Această procedură a devenit o practică comună în Statele Unite, după ce aceasta a încălcat plafonul legal al datoriei în 2011. Departamentul de Trezorerie, sub Secretarul Tim Geithner, a folosit fondurile sistemului public de pensii şi cele ale altor entităţi pentru a cumpăra datoria trezoreriei, evitându-se astfel alte vânzări de creanţă către public.

Chiar dacă lucrurile în Europa par a fi mai calme, puteţi fi siguri că cel puţin o ţară va reuşi să stârnească probleme.

În această săptămână, impozitarea milionarilor Franţei a fost ceea ce a stârnit nemulţumiri. Guvernul socialist condus de preşedintele Francois Hollande a legiferat un impozit de 75 la sută asupra veniturilor mai mari de un milion de euro sau 1,31 milioane de dolari.

Chia dacă Curtea Constituţională a respins legislaţia ca fiind neconstituţională, mai mulţi francezi bogaţi şi celebri au anunţat că vor emigra pentru a scăpa de impozitare.

Exemplul cel mai proeminent este, probabil, actorul Gerard Depardieu (Obelix). El a fost salutat săptămâna trecută, la Soci, drept cetăţean rus de preşedintele Vladimir Putin. Depardieu şi-a arătat dezacordul faţă de legislaţie şi a renunţat la cetăţenia franceză pentru a profita de rata de impozitare de 13 la sută impusă persoanele fizice din Rusia.

Este adevărat că impactul economic al câtorva milionari francezi care părăsesc ţara este neglijabil. Cu toate acestea, ramificaţiile unei atitudini anti-antreprenoriale hotărâte ar putea fi devastatoare pentru ţara care speră în acest an să înregistreze o creştere a PIB cu 0,8 la sută şi un deficit bugetar de 3,5 la sută.

Săptămâna ce urmează

În această săptămână va avea loc prima reuniune din 2013 a Băncii Centrale Europene.

Analiştii nu se aşteaptă la nicio modificare normativă semnificativă, dar creşterea puternică de pe pieţele europene de capital ar putea sugera altceva. În ultimii ani, pieţele s-au mobilizat întotdeauna înaintea unor acţiuni de relaxare adoptate de banca centrală, ignorând previziunile analiştilor.

*profit-taking – realizarea de profit prin vinderea de acţiuni când valoarea lor a crescut