INTERVIU - Ambasadorul Irlandei : Aveţi nevoie de capacitate administrativă puternică pentru fonduri
Ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan, declară, într-un interviu că România are nevoie de o capacitate administrativă puternică pentru absorbţia fondurilor comunitare, iar Guvernul trebuie să facă eforturi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.
Oliver Grogan recunoaşte că investiţiile irlandeze în România sunt „relativ modeste”, dar posibilitatea reală ca România să recupereze pe planul dezvoltării economice „oferă perspective interesante pentru investitorii irlandezi”. ”Investitorii irlandezi şi străini sprijină puternic eforturile Guvernului român în vederea îmbunătăţirii climatului de business”, a subliniat ambasadorul irlandez.
În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, Grogan spune că România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice, dar sunt unele ţări care doresc „noi dovezi” privind progresele celor două ţări, inclusiv în cadrul MCV. Referitor la raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România, Grogan afirmă că va fi publicat spre sfârşitul lunii ianuarie.
Ambasadorul Irlandei menţionează faptul că în Irlanda nu s-a înregistrat un aflux de români, după ce Dublinul a decis anul trecut să ridice restricţiile pe piaţa muncii.
Cât despre priorităţile Preşedinţiei irlandeze a UE, care a început la 1 ianuarie 2013, Oliver Grogan precizează că „provocarea principală” va consta în sprijinirea redresării economice, precum şi crearea de noi locuri de muncă.
Oliver Grogan i-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Traian Băsescu la 22 februarie 2012.
Diplomatul irlandez vorbeşte limba română foarte bine.
Oliver Grogan este ambasador şi pentru Republica Moldova şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Înainte de a veni în România, Grogan a fost ambasadorul Irlandei în Iran.
Între 2004 şi 2008, a fost adjunctul şefului Misiuniii Diplomatice a Irlandei la Berlin.
A absolvit Colegiul Universitar din Cork, în 1974.
NewsIn redă mai jos interviul integral acordat de Excelenţa Sa, Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în România:
NewsIn: Care sunt priorităţile Preşedinţiei irlandeze a UE?
Oliver Grogan: Provocarea principală în următoarele şase luni va consta în sprijinirea redresării economiei şi crearea de locuri de muncă. Aceasta presupune trei priorităţile corelate. În primul rând, restabilirea încrederii în economia Uniunii prin ajungerea la un acord asupra propunerilor referitoare la guvernanţa economică şi uniunea bancară. În al doilea rând, încheierea unei înţelegeri privind exerciţiul bugetar multianual 2014-2020. Şi în al treilea rând, promovarea unei creşteri economice prin avansarea unor propuneri privind întărirea Pieţei Unice – aici vor fi incluse chestiuni precum reţele integrate de transport şi energie şi economia digitală. Progrese în ceea ce priveşte Horizon 2020 - cadrul Uniunii pentru cercetare şi inovaţie, vor reprezenta, de asemenea, o sarcină importantă.
Bineînţeles că Irlanda este conştientă de faptul că sarcina principala a Preşedinţiei este derularea agendei UE de o manieră imparţială şi eficientă, precum şi menţinerea derulării fără probleme a mecanismelor instituţionale.
NewsIn: Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen se află printre priorităţi? Va avea raportul MCV vreo influenţă în luarea unei decizii privind Schengen?
Oliver Grogan: Ca răspuns la aspiraţiile celor două ţări de accedere în Schengen, subiectul va fi o prioritate importantă a Preşedinţiei irlandeze. Consiliul European a mandatat Preşedinţia să revină asupra acestei chestiuni în martie. Irlanda va continua negocierile pentru a avansa spre un accord privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Suntem conştienţi de faptul că ambele ţări au îndeplinit cerinţele tehnice pentru accedere. Totuşi, un număr de state membre au indicat că doresc noi dovezi privind progrese semnificative şi sustenabile din partea celor două ţări, inclusiv în cadrul MCV, înainte de o decizie a Consiliului privind intrarea (n.r. – în spaţiul Schengen). Se pare că raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România va fi publicat spre sfârşitul lunii ianuarie.
NewsIn: Irlanda este considerată una dintre cele mai de success ţări în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, în timp ce România are o rată de absorbţie redusă. Care este reţeta irlandeză? Ce sfaturi daţi autorităţilor române în acest sens?
Oliver Grogan: Nu există o reţetă secretă. Am dezvoltat proceduri clar şi transparente pentru administrarea fondurilor. De asemenea, am lucrat foarte mult cu CE. Pe baza experienţei noastre, o prioritate pentru România va fi dezvoltarea unei capacităţi administrative puternice pentru managementul fondurilor. De asemenea, este importantă menţinerea expertizei dezvoltate în cadrul administraţiei dvs, în special la nivel înalt, şi asigurarea unei continuităţi.
NewsIn: Apreciaţi că s-au făcut progrese în ceea ce priveşte conflictul transnistrean în timpul Preşedinţiei irlandeze la OSCE?
Oliver Grogan: De la reluarea negocierilor în format 5+2 în noiembrie 2011, după o lungă pauză, s-au realizat o serie de progrese în timpul Preşedinţiei irlandeze. Astfel, negocierile se derulează în mod regulat, în 2012 având loc cinci întâlniri. De asemenea, am trecut la întrevederi mai lungi (cea din noiembrie a durat trei zile), ceea ce reprezintă în sine o dovadă de angajament. Totodată, există contacte regulate între cele două părţi între rundele de negocieri, ceea ce a contribuit la construirea unei relaţii bazate pe încredere şi sper că aceste contacte vor continua.
Un pas important a fost făcut la începutul anului trecut, odată cu acordul privind regulile de bază pentru negocieri şi o ordine de zi. Au fost obţinute progrese la faţa locului, de exemplu, reluarea transportului feroviar de marfă.
Aceste progrese au fost recunoscute la Consiliul de Miniştri al OSCE de la Dublin, unde s-a adoptat o declaraţie cu privire la negocierile vizând procesul de reglementare a conflictului transnistrean, pentru prima dată din 2002. Prin acest act, toate statele OSCE şi-au reafirmat sprijinul pentru negocierile în format 5+2 şi speranţa că o reglementare va fi găsită de toate părţile implicate.
Desigur, este vorba de chestiuni complexe şi nu subestimăm eforturile care trebuie făcute de părţi şi de alţi participanţi pentru a se ajunge la o reglementare. Ştim din propria noastră experienţă privind construirea păcii în Irlanda de Nord, că procesul cere timp, efort şi voinţă politică.
Sarcina de a ghida negocierile revine acum Ucrainei şi dorim acestei Preşedinţii a OSCE să gestioneze bine sarcina pe care o are. Deşi nu vom mai deţine Preşedinţia (n.r. – a OSCE), în prima jumătate a anului 2013, când vom deţine Preşedinţia UE, vom continua să manifestăm un interes deosebit faţă de procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi să ne oferim sprijinul şi ajutorul.
NewsIn: Poate fi schimbat statutul UE de la observator la mediator în cadrul negocierilor în formatul 5+2?
Oliver Grogan: UE joacă un rol valoros în procesul de reglementare transnistrean, atât în cadrul formatului 5+2, cât şi în afara lui. Din experienţa noastră putem spune că formatul 5+2 funcţionează bine, cu participanţii şi observatorii angajaţi pe deplin în negocieri, şi sperăm ca acest lucru să continue şi în perioada următoare.
NewsIn: La 19 noiembrie, Consiliul Afaceri Externe a stabilit că Moldova a îndeplinit condiţiile primei faze a Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor şi a fost de acord cu intrarea în faza a doua. Când vor putea cetăţenii R. Moldova să circule fără vize în UE?
Oliver Grogan: În urma deciziei Consiliului UE, potrivit căreia Moldova poate accede în etapa a doua a Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor, a fost elaborat la Bruxelles un proiect pentru continuarea Planului, care va fi discutat de instituţiile competente ale UE la începutul anului. Sperăm că eliminarea vizelor va avea loc cât mai curând posibil după semnarea Acordului de Asociere.
NewsIn: Potrivit datelor MAE roman, relaţiile bilaterale economice sunt bune. Totuşi, Irlanda ocupă locul 45 în topul investitorilor străini. Cum văd investitorii irlandezi mediul de afaceri din România?
Oliver Grogan: Investiţiile irlandeze în România sunt relativ modeste. Dar posibilitatea reală ca România să recupereze pentru a ajunge la media europeană în ceea ce priveşte dezvoltarea economică oferă perspective interesante pentru investitorii irlandezi. Investitorii irlandezi şi străini sprijină puternic eforturile Guvernului român în vederea îmbunătăţirii climatului de business.
NewsIn: A existat un val de muncitori români în Irlanda după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii?
Oliver Grogan: La 17 iulie 2012, am ridicat toate restricţiilor pentru muncitorii români. Această decizie a fost primită călduros de Guvernul român. Nu sunt la curent cu niciun raport care să menţioneze un aflux de muncitori români de atunci. Comunitatea românească este a doua ca mărime în Irlanda.
NewsIn: Care sunt cele mai frecvente infracţiuni comise de români în Irlanda?
Oliver Grogan: Nu am informaţii că ar exista probleme cu infracţiuni majore comise de români în Irlanda. Românii reprezintă o comunitate stabilă şi bine integrată, cu o contribuţie valoroasă la societatea şi economia noastră.
NewsIn: Atât România, cât şi Irlanda s-au confruntat cu probleme economice dificile. Cum pot fi evitate astfel de probleme în viitor?
Oliver Grogan: Cred că şi Irlanda şi România au învătat multe din recentele dificultăţi economice şi financiare. Actualele mişcări la nivel european în direcţia aprofundării guvernanţei economice vor constitui un beneficiu pentru toate statele membre UE şi nu doar pentru cele din zona euro.
NewsIn: În ultimul timp, tensiunile dintre UE şi Rusia au crescut. Pot fi resetate relaţiile?
Oliver Grogan: Este un domeniu ce ţine de competenţa unor instituţii noi, precum SEAE, mai degrabă decât de Preşedinţia rotativă. În loc de resetarea relaţiilor aş sublinia mai degrabă că, printre statele membre UE, există o ambiţie împărtăşită pentru dezvoltarea pe mai departe a unei relaţii strategice cu Rusia. Sunt multe sectoare – comerţ, accesul pe pieţe, securitate energetică, contactele între oameni, procesul de pace din Orientul Mijlociu, conflictele prelungite, combaterea terorismului – unde Rusia şi UE au de câştigat în urma unei cooperări puternice.
Ca şi Rusia, aşteptăm negocierile privind noul Acord şi există un angajament real din partea UE în vederea unui Acord care să conţină dispoziţii clare privind comerţul şi investiţiile. Aţi vorbit de tensiuni. Aş spune mai degrabă că relaţia UE cu Rusia funcţionează pe o bază solidă şi practică. Sunt într-adevăr multe chestiuni unde suntem de acord. Sunt altele unde ne exprimăm sincer îngrijorările. UE are consultări regulate cu Rusia privind drepturile omului, cea mai recentă a avut loc în decembrie 2012. Dar şi în afara acestui cadru, UE şi-a exprimat şi continuă să-şi exprimă îngrijorările sale cu privire la drepturile omului.
