Parlamentul Turciei ratifică aderarea Finlandei la NATO

Parlamentul Turciei a ratificat joi, 30 martie, cererea Finlandei de aderare la NATO, ridicând ultimul obstacol în calea aderării mult amânate a ţării nordice la alianţa militară occidentală. Toţi cei 276 de legislatori prezenţi au votat în favoarea candidaturii Finlandei, la câteva zile după ce parlamentul Ungariei a aprobat, de asemenea, aderarea acestei ţări.

"Acest lucru va face ca întreaga familie NATO să fie mai puternică şi mai sigură", a scris pe Twitter secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, salutând acţiunea Turciei.

Alarmate de invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu un an, Finlanda şi Suedia au abandonat politica de nealiniere pe care o duceau de zeci de ani şi au cerut să se alăture alianţei. Este nevoie de unanimitate deplină pentru a admite noi membri în alianţa cu 30 de membri, iar Turcia şi Ungaria au fost ultimii doi membri NATO care au ratificat aderarea Finlandei.

Între timp, cererea Suediei de a adera la alianţă a fost lăsată în suspensie, atât Turcia, cât şi Ungaria amânând să îi dea undă verde, în ciuda faptului că şi-a exprimat sprijinul pentru extinderea NATO.

Guvernul Turciei acuză Suedia că este prea indulgentă faţă de grupurile pe care le consideră organizaţii teroriste şi ameninţări la adresa securităţii, inclusiv grupuri militante kurde şi persoane asociate cu o tentativă de lovitură de stat din 2016. Mai recent, Turcia a fost iritată de o serie de demonstraţii în Suedia, inclusiv de un protest al unui activist anti-islam care a ars Coranul în faţa ambasadei Turciei.

De partea sa, guvernul Ungariei susţine că unii politicieni suedezi au făcut declaraţii batjocoritoare cu privire la starea democraţiei din Ungaria şi au jucat un rol activ pentru a se asigura că fonduri de miliarde de euro din partea Uniunii Europene au fost îngheţate din cauza unor presupuse încălcări ale statului de drept şi ale democraţiei.