Istoric austriac avertizează că România poate ajunge la o dictatură, exact ca în perioada lui Carol al II-lea
Istoricul austriac Oliver Jens Schmitt afirmă că România de azi seamănă izbitor cu perioada anilor ’30, care a precedat instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea şi tragediile care i-au urmat, scrie Ziare.com.
El susţine că, la fel ca atunci, clasa politică actuală a pierdut legitimitatea în faţa populaţiei, iar liderii, lipsiţi de soluţii, ajung să susţină forme autoritare de guvernare – exact cum s-a întâmplat în 1938.
În acea perioadă, partidele au fost desfiinţate, cenzura şi represiunea s-au accentuat, iar România s-a izolat de alianţele occidentale.
Fără sprijin extern, a fost forţată să cedeze teritorii importante: Basarabia către URSS, Transilvania de Nord către Ungaria şi Cadrilaterul către Bulgaria.
Într-un interviu pentru Ştirile PRO TV, Schmitt a declarat că nu e vorba doar de o paralelă istorică, ci de o continuitate. Criza COVID şi pierderea încrederii în partidele tradiţionale au favorizat reactivarea unor curente radicale, inclusiv a ideilor legionare, care – susţine el – nu au dispărut niciodată cu adevărat.
Aceste idei au fost tolerate şi uneori susţinute de segmente ale aparatului de stat, chiar şi după 1989. În comunism, liderii ca Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu au preluat elemente din ideologia legionară pentru a-şi justifica regimul naţional-comunist. Legionarii promovau o Românie puternică, autosuficientă, fără dependenţe externe – o idee pe care regimul comunist a adoptat-o în parte.
Schmitt susţine că această moştenire ideologică s-a perpetuat în multe instituţii ale statului, inclusiv Academia Română.
Criza COVID a adus din nou în prim-plan aceste curente, care s-au consolidat în ultimii ani.
Cine este Oliver Jens Schmitt
Născut în 1973, Schmitt este profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena. Cercetările sale se concentrează pe fascismul din Europa de Est, istoria Balcanilor şi politica Imperiului Otoman.
A fost preşedintele Secţiei de Filozofie şi Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe (2017–2022) şi conduce Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice şi al Balcanilor.
