Parcul Kiseleff, în pericol. USR a iniţiat demersurile legale pentru stoparea distrugerii acestuia

Consilierii USR Sector 1, Ilinca Macarie şi Cristian Bulfon, au depus o plângere prealabilă către Primăria Generală şi Prefectul Capitalei pentru a bloca un proiect de amenajare urbană ce va distruge iremediabil Parcul Kiseleff.

”Proiectul de amenajare, reabilitare şi amplasare a unui obiect de artă plastică urbană în Parcul Kiseleff ar însemna o intervenţie majoră într-un parc monument istoric, aflat într-o arie protejată din Bucureşti. Pe lângă amplasarea unei statui de înălţimea unei case cu trei etaje, proiectul propus de Primăria Sectorului 1 are ca obiect reconfigurarea şi remodelarea talazurilor, a lacului şi a aleilor, betonând şi defrişând mari suprafeţe verzi”, a explicat consilierul USR Cristian Bulfon.

Consilierii USR au constatat abateri grave de la legalitate în documentele care stau la baza proiectului de reamenajare, în toate fiind omisă calitatea de monument istoric a parcului, lipsind avizele necesare şi existând neconcordanţe în datele de identificare ale proiectului. Cel mai important aviz care lipseşte proiectului este cel al Ministerului Culturii privind intervenţia pe un monument istoric, aflat într-o zonă protejată, se mai arată în comunicatul de presă remis de USR Epoch Times.

De asemenea, consilierii USR mai acuză că proiectul nu are la bază niciun studiu de specialitate cu privire la valoarea reală a vegetaţiei existente şi la impactul pe care noua amenajare l-ar avea asupra arborilor şi asupra altor elemente ce intră în componenţa monumentului.

Mai mult, hotărârea de consiliu local 216/31.07.2017 prin care se aprobă indicatorii tehnico-economici ai proiectului, deşi este o hotărâre care priveşte patrimoniul, nu a fost votată cu o majoritate calificată, aşa cum prevede legea, ci cu o majoritate simplă.

”Grădina Kiseleff”, cum s-a numit la început primul parc public din Bucureşti, îngloba o amenajare de concepţie romantică, specifică peisagisticii europene din primele decenii ale secolului al XIX-lea, în care traseele şi formele libere, diversitatea vegetaţiei, lacul şi micul relief din vecinătate susţineau viziunea unui peisaj cvasi-natural. Aceste caracteristici sunt încă foarte vizibile în zona lacului, care, cu forma sa liberă, uşor recognoscibilă în toate planurile istorice, masivele compacte de arbori deopotrivă seculari şi tineri, precum şi relieful din vecinătate s-au păstrat până astăzi, ca vestigii valoroase ale planului original.