Paramilitarii pro-ruşi câştigă tot mai mult teren în Ucraina

În ciuda acordului de încetare a focului, care a intrat oficial în vigoare în 15 februarie, luptele dintre trupele ucrainene şi forţele pro-ruse din regiunea ucraineană Donbas au continuat şi paramilitarii au câştigat tot mai mult teren. Retragerea forţelor ucrainene prost echipate din oraşul strategic Debalţevo în 18 februarie şi comasarea forţelor pro-ruse în zona oraşului port Mariupol din sudul Ucrainei sugerează faptul că separatiştii îşi continuă asaltul în estul ţării.

Paramilitarii câştigă, susţin experţii. Şi s-ar putea ca ei să nu îşi fi terminat înaintarea.

“[Alexander] Zakharchenko, aşa zisul premier al Republicii Populare Doneţk, a declarat după capturarea oraşului Dobalţevo că ei plănuiesc să ocupe tot teritoriul din Lugansk şi Doneţk”, a afirmat Steven Pifer, citat de Internaţional Business Times. Pifer a fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.

“Unii au speculat că Rusia ar putea continua până în punctul în care nordul Crimeei se va conecta cu teritoriul ucrainean”, a adăugat Pifer.

Ocuparea oraşului Mariupol ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze mai înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care, a adăugat Pifer, rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război.

Dar s-ar putea ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.

Sancţiunile impuse asupra Rusiei nu au avut un efect prea mare în privinţa forţării Moscovei de a nu mai ajuta separatiştii pro-ruşi cu tancuri, artilerie, sisteme de rachete şi soldaţi. Chiar şi după semnarea acordului de încetare a focului, NATO a declarat că Rusia a continuat să furnizeze forţelor rebele armament avansat.

Când conflictul separatist a început în aprilie 2014, mulţi observatori au susţinut că Rusia încerca să repete ceea ce a obţinut prin războiul cu Georgia în 2008: un “conflict îngheţat”, care a reuşit să oprească încercarea Georgiei de a consolida legăturile sale cu Occidentul şi posibil să se alăture Uniunii Europene şi NATO.

Nu este clar dacă preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să obţină un conflict îngheţat în Ucraina, a scris William Harrison Courtney, ambasador al SUA în Kazahstan în perioada 1992-1994 şi în Georgia în perioada 1995-1997, pe un blog al corporaţiei RAND.

“Ţelurile Moscovei în aceste conflicte pare să includă reinstaurarea hegemoniei în vecinătatea sa, împiedicarea incursiunilor din partea NATO şi ale Uniunii Europene şi întărirea suportului intern pentru conducerea ţării”, a scris el.

Rezistenţa Ucrainei în faţa forţelor rebele, pe care Putin le înarmează pentru a-şi atinge obiectivele, a fost slabă iar soldaţii ucraineni folosesc arme din era sovietică. Există o posibilitate, totuşi, ca Statele Unite să furnizeze ajutor letal dacă conflictul continuă să se agraveze. Subiectul a fost adus în atenţia Congresului american de mai multe ori, dar nu există încă vreo indicaţie că administraţia Obama este pregătită să pună în aplicare această măsură. Barosanii politici, conduşi de senatorul John McCain, cer furnizarea imediată de ajutor letal pentru armata ucraineană. McCain chiar a afirmat că este regretabil faptul că ţara sa nu a acţionat mai repede.

Pentagonul a refuzat să comenteze dacă s-a luat o decizie în ceea ce priveşte furnizarea de armament letal către Ucraina, pe lângă ajutorul neletal care este deja trimis forţelor ucrainene.

Marţi, Marea Britanie a promis la rândul ei că oferă ajutoare neletale pentru forţele ucrainene. Premierul David Cameron a anunţat că 70 de instructori militari vor fi trimişi în perioada imediat următoare în Ucraina pentru a participa la activităţi de consiliere şi pregătire a trupelor guvernamentale.

Liderii europeni au răspuns la intervenţia Rusiei în estul Ucrainei cu o serie de sancţiuni îndreptate înspre persoane fizice din ierarhia rusă şi pro-rusă, dar şi asupra unor companii şi bănci ruseşti. În timp ce măsurile au contribuit la o criză determinată de scăderea preţului petrolului, care a adus aproape Rusia în pragul recesiunii, Putin a continuat să acorde sprijin separtiştilor pro-ruşi din Ucraina, negând însă tot timpul faptul că intervine în acest conflict, soldat până acum cu aproape 6.000 de victime, atât civile cât şi militare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.