Germania susţine că acordul de pace din Minsk încă ar putea funcţiona

Germania a condamnat capturarea oraşului strategic Debalţevo de către rebelii separatişti pro-ruşi ca fiind o masiva încălcare a regimului de încetare a focului, dar a precizat că este prea devreme să se declare că planul de pace la Minsk este complet mort sau să ia în considerare intensificarea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Retragerea trupelor ucrainene din oraşul încercuit Debalţevo în cursul zilei de miercuri a fost o lovitură grea pentru eforturile cancelarului german Angela Merkel de a consolida o soluţie paşnică pentru conflictul lung de aproape un an din estul Ucrainei în care au murit peste 5.000 de oameni, informează Moscow Times.

Berlinul pare să spere că preşedintele rus Vladimir Putin, pe care Occidentul îl acuză că susţine activ rebelii, va respecta planul de pace asupra căruia s-a căzut de acord săptămâna trecută în capitala belarusă Minsk, acum că rebelii şi-au atins obiectivul capturării oraşului Debalţevo, un nod feroviar care leagă regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului Merkel, a indicat că rezoluţia de marţi a Consiliului de Securitate al ONU este un semnal pozitiv. Susţinută de Rusia, rezoluţia cere tuturor părţilor implicate în conflictul din estul Ucrainei să oprească luptele şi să implementeze planul de pace de la Minsk.

Merkel a mai adăugat că ea doreşte să lucreze în continuare cu Rusia şi nu împotriva ei pentru a se putea realiza o restaurare a păcii în Europa.

Unii dintre politicienii germani, incluzându-l pe Juergen Hardt, un expert în apărare din Uniunea Creştin Democrată a cancelarului Merkel, a declarat că asediul asupra oraşului Debalţevo este un motiv serios pentru a considera noi sancţiuni dure împotriva Moscovei.

Totuşi, biroul lui Merkel a declarat că măsurile punitive suplimentare depind de evoluţia situaţiei de la sol în estul Ucrainei. Adică, dacă nu se opresc luptele după căderea oraşului Debalţevo vor fi luate în considerare noi sancţiuni.

Totuşi, Ulrich Speck de la think tank-ul Carnegie Europe nu crede că este încă momentul pentru o “opţiune economică nucleară” precum excluderea Rusiei din sistemul SWIFT.

Deşi eforturile lui Merkel pentru un dialog cu Putin sunt apreciate în Germania, ofensiva rebelă a lăsat-o vulnerabilă în faţa criticilor din străinătate, printre ei fiind şi câţiva congresmeni din SUA, care au acuzat-o că este naivă atunci când insistă asupra diplomaţiei în ciuda faptului că Putin a încălcat în mai multe rânduri promisiunile făcute.

Într-o declaraţie făcută marţi, senatorii republicani americani John McCain şi Lindsey Graham i-au acuzat pe preşedintele francez Francois Hollande şi pe cancelarul german – care au negociat săptămâna trecută acordul de pace de la Minsk cu Putin şi liderul ucrainean Petro Poroşenko – de legitimizarea dezmembrării unei naţiuni suverane din Europa, conform Moscow Times.

Cei doi i-au cerut preşedintelui Barack Obama să trimită arme defensive armatei ucrainene, o măsură căreia i se opune Merkel şi împotriva căreia aceasta a avertizat în cadrul unei vizite la Washington efectuată la începutul acestei luni.

În plus, comandantul suprem al forţelor aliate în Europa, generalul american Philip Breedlove, a declarat că în Debalţevo, unul din punctele cele mai tensionate ale conflictului din estul separatist ucrainean, nu poate fi vorba de o încălcare a unui armistiţiu, din moment ce un astfel de regim de încetare a focului nici măcar nu a început în acea zonă.

“Dacă mă întrebaţi în legătură cu încălcarea armistiţiului [din Debalţevo], eu am să vă spun că acesta nici nu a început. A fost doar pe hârtie”, a declarat generalul american.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.