Ospitalitate "tradiţional românească" la Pungeşti: interdicţii de trecere şi gaze lacrimogene

Dacă pe vremuri românii îşi primeau oaspeţii cu pâine şi sare, mai nou, la Pungeşti, oaspeţii din străinătate sunt primiţi cu gaz lacrimogen. Venită de peste mări şi ţări, mai exact din SUA, doctorul în biologie Sandra Steingraber şi echipa sa de filmare au avut parte în comuna vasluiană de o primire specială cu gaze lacrimogene, interdicţii de circulaţie şi o busculadă în toată regula.

Dr. Sandra Steingraber, expert în domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii publice, a ajuns miercuri la Pungeşti, localitate unde funcţionează prima sondă oficială de explorare a gazelor de şist din România, pentru a le vorbi localnicilor despre impactul negativ fracturării hidraulice de mare volum asupra mediului şi sănătăţii şi pentru a le prezenta pungeştenilor dovezile în acest sens, strânse în timp de experţii americani.

După ce vorbit cu oamenii din comună, biologul american, însoţită de echipa de filmare, a dorit să meargă către sondă. Drumul ei şi al localnicilor a fost însă barat de jandarmi care au blocat drumul judeţean, public, cu garduri metalice, organizând un cordon.

Cei aproximativ 50 de săteni au protestat împotriva restricţionării dreptului lor la liberă circulaţie - drept fundamental al omului garantat inclusiv de Constituţia ţării - şi au încercat să înlăture gardul ce le bloca accesul înspre sonda Chevron. În cadrul busculadei create, jandarmii au intervenit brutal şi au folosit gazele lacrimogene, incidentul escaladând rapid.

Biologul american nu a fost implicat direct în busculadă, aflându-se cu 20 de metri mai în spate de gardul instalat de jandarmi, însă a avut ocazia de a asista la modul în care drepturile cetăţenilor sunt încălcate în România şi la o mostră de folosire disproporţionată a forţei împotriva sătenilor, mult mai puţini la număr decât efectivele de jandarmi,.

“Ceea ce s-a întâmplat în această seară arată cum se fracturează o democraţie. E jenant cum două tabere se înfruntă în stradă, mai ales că au acelaşi interes - să trăiască într-o ţară liberă” a fost comentariul omului de ştiinţă american, citat de vrn.ro

Vizita Sandrei Steingraber la Pungeşti

Preocupată de impactul fracturării hidraulice asupra mediului şi sănătăţii publice, Sandra Steingraber, co-fondator al "Concerned Health Professionals" şi consilier ştiinţific al asociaţiei "New Yorkers Against Fracking" şi-a dedicat ultimii doi ani studierii efectelor fracking-ului şi a efectelor sale nocive.

Provenind din ţara de unde vine Chevronul (altminteri doar una dintre numeroasele companiile ce intenţionează să exploreze/exploateze gaze de şist pe teritoriul românesc) Sandra Steinberg consideră o datorie de onoare să împărtăşească cu românii concluziile experţilor cu privire la consecinţele nefaste ale fracturării hidraulice şi se declara ”hotărâtă să oprească aşa-zisa revoluţie a gazului de şist înainte ca aceasta să facă şi mai mult rău”.

La Pungeşti, Sandra Steinberg a vorbit despre substanţele chimice folosite în procesul fracturării, substanţe care, în timp, pot otrăvi pânza de apă din subsol şi provoca cancer şi afecţiuni endocrine, pot cauza naşteri premature şi malformaţii la noii născuţi, şi a sesizat faptul că modul în care Chevron operează în România, cu complicitatea autorităţilor, este foarte asemănător şi cu cel folosit în SUA. În final, biologul american a avut un mesaj emoţionat de solidaritate şi compasiune cu locuitorii din Pungeşti:

“Îmi pare foarte rău şi cred că cineva din SUA trebuie să-şi ceară scuze în faţa dvs., pentru că eu simt că aş fi putut să-i oprească mai devreme (n.r. pe cei de la Chevron). În decembrie am văzut un film de-al dvs, SOS Pungeşti şi am simţit nevoia să vin aici şi să v-o spun în faţa: Nu meritaţi ce se întâmplã acum aici, nu meritaţi impactul cu tehnologia fracturării, aşa cum nici noi cei din SUA nu merităm. Singura cale ca să-i oprim este să fim uniţi. Pe 11 octombrie va fi un protest la nivel internaţional, unde vom fi solidari cu România şi cu ce s-a întâmplat aici”, a declarat biologul american.