Operaţiunea „Big Brother” atrage nemulţumire. SRI vrea să reglementeze spaţiului virtual (Video)

Material video pe pagina originală a articolului de pe Epoch Times România

Argumentând că ameninţările cibernetice au atins noi proporţii, SRI vrea acum dreptul de a percheziţiona, fără mandat de la un judecător, calculatoarele cetăţenilor, precum şi „înmatricularea” obligatorie a tuturor dispozitivelor care accesează internetul, relatează apador.org

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică prevede că percheziţia informatică se poate efectua chiar şi în cazul în care persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracţiune, nemaifiind necesară nici măcar autorizaţia unui judecător. În acest context, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki atrage atenţia că „o consecinţă gravă a adoptării proiectului de lege este că persoanele care nu comit infracţiuni vor avea mai puţine drepturi şi garanţii decât cele care comit infracţiuni. Cu alte cuvinte, legea este rezultatul înlocuirii logicii cu vigilenţa serviciilor de informaţii”.

În cadrul dezbaterii proiectului de Lege privind securitatea cibernetică de la Camera Deputaţilor, generalul SRI Dumitru Dumbravă a subliniat că realitatea virtuală din prezent nu mai are răbdare cu dezbaterile îndelungate ale legilor în Parlament, în contextul în care „în fiecare secundă sunt 8 noi utilizatori ai Internetului şi 18 victime ale diverselor fraude pe Internet. În 24 de ore se scriu 250.000 de coduri maliţioase. Un troian poate să infecteze în zilele noastre 1,2 miliarde de PC-uri. Noi putem să avem răbdare, dar realitatea obiectivă şi virtuală nu are răbdare cu noi. Câte victime au fost în cele două săptămâni de secunde de când discutăm noi această lege?”.

În opinia generalului SRI, este normal ca serviciile de informaţii să poată avea oricând acces la datele de logare dintr-un computer infectat, care poate că este utilizat în criminalitatea cibernetică fără ca proprietarul său să fie conştient de acest lucru. Generalul a adăugat că nu este necesar ca serviciile să primească aprobare din partea unui judecător câtă vreme „dacă mergi cu computerul la depanat nu treci mai întâi pe la judecător ca să-i ceri avizul ca depanatorul să se uite în computerul tău”.

În replică, deputatul PP-DD Vasile Oajdea, preşedintele Comisiei de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii din cadrul Camerei Deputaţilor, a declarat: „Când omul merge la depanator o face pe riscul său. E dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal, e altceva când îţi intră cineva cu forţa în el. Ce propuneţi dumneavoastră este un fel de viol. De ce nu mergeţi acum pe stradă ca să întrebaţi o domnişoară dacă e de acord să-i faceţi un control?”

Pentru a evidenţia necesitatea legii, generalul Dumbravă a explicat pe înţelesul şoferilor: „Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă şi maşini ale statului – pompieri, armată, poliţie – dar şi maşini ale privaţilor. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituţiilor statului, pentru că privatul şi-a cumpărat maşina din banii lui şi poate oricând intra în maşina pompierilor sau ambulanţei? Sigur că privaţii nu au aceleaşi obligaţii ca instituţiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligaţie. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. (…) Nu văd nimic rău în a pune puţină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că maşinile noastre au obligaţia la doi ani să-şi facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranţă… îmi înmatriculez maşina, că aşa e frumos, să se ştie cine e în spatele volanului…”.

Deputatul PNL Daniel Iane i-a atras atenţia generalului că „Internetul a fost o invenţie a civililor. Nu e ARPANET (n.a. reţeaua militară creată de DARPA, predecesoarea Internetului), drumurile nu sunt ale armatei, sunt ale civililor. Armata a intrat pe drumurile noastre, asta e diferenţa. Eu vă înţeleg unde bateţi şi v-am spus că sunt un adept al acestor reglementări în ceea ce priveşte, nu Internetul, atât cât modul cum este el folosit, atât de către noi civilii cât şi de instituţiile statului. Iar, al doilea considerent, dacă-mi permiteţi: lăsaţi-ne pe noi să facem politică, lăsaţi-ne pe noi să facem declaraţiile politice. Dumneavoastră sunteţi invitat aici ca specialist al nostru, pe care noi îl plătim, vă întrebăm, ne răspundeţi, nu faceţi aprecieri”.

Liberalul a vrut să ştie de la reprezentanţii SRI dacă proiectul de lege pe care l-au iniţiat constituie o urgenţă din cauza unor ameninţări iminente la adresa securităţii statului, sau doar face parte dintr-o agendă pe termen lung a SRI.

„Înţeleg că sunt nişte ameninţări majore pe noi ca ţară. Le puteţi spune aici sau e o chestiune de prevenţie pe principiul că e bine să-ţi faci iarna car şi vara sanie ca să nu avem probleme mai târziu? Cât de iminentă e această lege, din moment ce aţi declanşat-o?”, a întrebat Daniel Iane.

Răspunsul a venit din partea lui Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI care a susţinut că este o chestiune de agendă pe care SRI „o susţine cu tărie”.

„Ameninţările pe zona cibernetică există de mulţi ani, problematica securităţii cibernetice la nivelul CSAT e din 2006. Problematica există, factorilor de decizie le-au fost prezentate toate aspectele, aşa s-a ajuns în această strategie şi necesitatea aprobării acestei legi de către Parlament”, a explicat reprezentantul SRI.

Reprezentanţii APADOR-CH, ApTI şi ActiveWatch, prezenţi la şedinţă, au adus amendamente proiectului de lege (Amendamente Legea securităţii cibernetice), arătând că deşi se confruntă cu aceleaşi ameninţări cibernetice, majoritatea ţărilor din UE au preferat să se limiteze la strategii de securitate cibernetică, nu să legifereze folosirea Internetului.

Societatea civilă a cerut ca proiectul să nu se adopte cel puţin până când nu va fi emisă o directivă europeană în acest sens. Deputaţii, la unison cu reprezentanţii SRI, au spus că nu e nevoie să „aşteptăm lumina de la Bruxelles”, că avem şi noi suficienţi specialişti care să poată face „o lege bună pentru reglementarea Internetului”.

„Actualul proiect are probleme fundamentale de concepţie, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viaţă privată în zona digitală şi încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securităţii informaţiei”, au transmis organizaţiile, care susţin, în principal, respingerea proiectului de lege privind securitatea cibernetică şi propunerea unui nou proiect numai după adoptarea directivei UE privind securitatea informatică (directiva NIS), aflată într-un stadiu avansat de adoptare.

Şedinţa Comisiei s-a încheiat cu promisiunea preşedintelui Vasile Oajdea că deputaţii vor vota (sau nu) amendamentele propuse de societatea civilă, iar legea îşi va urma parcursul legislativ, către statutul de „lege bună, cu cap, care să nu intre cu bocancii în viaţa intimă a cetăţeanului”.