Pentru "securitatea naţională" Parlamentul aprobă monitorizarea cartelelor pre-pay şi internetului wireless
. (Sean Gallup / Getty Images)
Proiectul de lege iniţiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării şi stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), şi se pregăteşte să treacă la fel de rapid şi discret de Camera Deputaţilor[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie, iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societăţii civile, şi chiar a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă şi mai ales renunţarea la o astfel de măsură.
Iniţiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie şi internet – cunoscută şi ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă şi disproporţionată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.
Într-un comunicat primit la redacţie de la Active Watch se arată că mai multe organizaţii consideră că Proiectul de lege privind înregistrarea cartelelor pre-pay încalcă grav dreptul la viaţă privată consfiinţit de Constituţie şi solicită Parlamentului să nu adopte acest proiect de lege.
Organizaţiile semnatare consideră că proiectul de lege iniţiat de Guvern şi îmbrăţişat acum de Parlament "urmează acelaşi caracter disproporţionat al directivei recent invalidate de instanţa europeană, întrucât, sub pretextul protejării securităţii naţionale, toţi cetăţenii sunt consideraţi suspecţi şi sunt supravegheaţi într-un stil orwellian, specific unei societăţi totalitare".
"Semnatarii sunt indignaţi că Guvernul şi Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetăţenilor şi într-un total dispreţ faţă de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societăţii civile şi industriei înainte de adoptarea de guvern şi niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradiţional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament legi lacunare şi care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Această atitudine ne arată adevarata faţă a României digitale dorită de guvernanţi: un spaţiu virtual în care cetăţenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicaţie şi în care datele să fie accesibile direct şi fără mandat tuturor serviciilor secrete şi nesecrete.
Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar şi are influenţe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:
- toţi cetăţenii care se conectează le sisteme WiFi gratuite vor trebui identificaţi;
- toţi cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
- înregistrarea utilizatorilor se face în condiţii incerte, nu se ştie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.
Organizaţiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenţei demne de o cauză mai bună a Guvernului şi să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieţii private.
Semnatari:
Maria-Nicoleta Andreescu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Ştefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI)
Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org
Tiberiu Turbureanu, Fundaţia Ceata
[1] http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=14203
