Obiceiul de a mânca noaptea târziu poate creşte riscul de boli hepatice

Mesele luate la ore târzii pot afecta nu numai calitatea somnului.
Alimente în  frigider (domoyega/Getty Images)
Rachel Ann T. Melegrito
17.11.2026
Alimente în  frigider (domoyega/Getty Images)
Rachel Ann T. Melegrito
17.11.2026

Este posibil ca ficatul tău să ţină evidenţa nu numai a ceea ce mănânci. Un studiu recent de amploare sugerează că momentul în care mănânci poate influenţa riscul de a dezvolta boli hepatice.

Dintre cei aproape 200.000 de adulţi din SUA urmăriţi timp de aproximativ 16 ani, cei care mâncau târziu noaptea aveau o probabilitate cu 36% mai mare de a dezvolta steatoză hepatică şi cu 28% mai mare de a dezvolta ciroză, o formă avansată de cicatrizare a ficatului — deşi cercetarea nu poate dovedi că obiceiul de a mânca târziu noaptea au cauzat aceste afecţiuni.

Concluziile studiului

Studiul, publicat în revista „Clinical Gastroenterology and Hepatology”, a analizat datele din trei studii de lungă durată din SUA: „Nurses’ Health Study”, „Nurses’ Health Study II” şi „Health Professionals Follow-up Study”.

Niciunul dintre participanţi nu suferea de o boală hepatică cunoscută la începutul studiului. 78% erau femei, iar vârsta medie a participanţilor era de 59 de ani. 22% sufereau de obezitate, iar 5% aveau diabet. Aceştia au completat chestionare privind dieta şi stilul de viaţă la fiecare doi până la patru ani.

Cercetătorii s-au concentrat pe trei obiceiuri alimentare: consumul de alimente între cină şi ora de culcare sau după ora de culcare, sărirea peste micul dejun şi frecvenţa meselor pe parcursul zilei. Studiul a urmărit momentele în care participanţii mâncau, dar nu a ţinut cont dacă consumau o gustare sau o masă completă, nici de cantitatea consumată. Ulterior, s-a analizat cine a fost diagnosticat ulterior cu boala hepatică steatoasă asociată cu disfuncţia metabolică (MASLD) sau cu ciroză.

MASLD, cunoscută anterior sub denumirea de boală a ficatului gras nealcoolic, apare atunci când se acumulează un exces de grăsime în ficat la persoanele cu anumiţi factori de risc metabolici, precum obezitatea sau diabetul de tip 2. La unele persoane, aceasta poate evolua către inflamaţia ficatului şi formarea de cicatrici, iar în cele din urmă către ciroză, care afectează capacitatea ficatului de a funcţiona.

Legătura dintre consumul de alimente seara târziu şi bolile hepatice s-a menţinut chiar şi după ce cercetătorii au luat în considerare vârsta, indicele de masă corporală, aportul caloric, diabetul, consumul de alcool, activitatea fizică şi calitatea generală a dietei. Cu alte cuvinte, această asociere nu a putut fi explicată doar prin faptul că persoanele care mănâncă târziu au o greutate corporală mai mare sau consumă mai multe calorii.

Două verificări au consolidat şi mai mult aceste constatări.

Cercetătorii au ţinut cont de turele de noapte rotative, care pot perturba atât obiceiurile alimentare, cât şi metabolismul. Legătura dintre consumul de alimente târziu în noapte şi MASLD a rămas în mare parte neschimbată, în timp ce riscul estimat de ciroză a crescut de la 28% la 49%. Acest lucru sugerează că munca în ture de noapte, în sine, nu explica această legătură.

De asemenea, au luat în considerare posibilitatea ca persoanele care suferă deja de o boală hepatică nediagnosticată să-şi modifice obiceiurile alimentare. Pentru a testa acest aspect, cercetătorii au exclus persoanele care au fost diagnosticate în primii patru ani de urmărire, iar rezultatele au rămas neschimbate.

„Constatările sunt în concordanţă cu literatura de specialitate anterioară privind pacienţii cu obezitate şi sindrom metabolic”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Robert Wilechansky, hepatolog specializat în transplanturi la Universitatea de Sănătate şi Ştiinţă din Oregon (OHSU) şi autor corespondent al studiului.

În acelaşi timp, sărirea peste micul dejun nu a fost asociată în mod semnificativ cu niciuna dintre afecţiunile hepatice, după luarea în considerare a altor factori de risc. Frecvenţa meselor a fost mai puţin clară. Persoanele care mâncau doar o dată sau de două ori pe zi prezentau un risc mai mare de ciroză decât cele care mâncau de trei ori pe zi.

Cu toate acestea, relaţia generală dintre frecvenţa meselor şi ciroză nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic după ce cercetătorii au luat în considerare alţi factori. Aceasta înseamnă că acest model ar putea fi datorat întâmplării şi nu ar trebui tratat ca o constatare fiabilă.

Una dintre explicaţiile principale se referă la ceasul biologic al organismului.

Ceasurile noastre biologice pregătesc organismul pentru activităţi precum alimentaţia şi exerciţiile fizice în timpul zilei, precum şi somnul şi postul pe timp de noapte, a declarat pentru The Epoch Times Andrew McHill, profesor asociat şi director al Laboratorului de Somn, Cronobiologie şi Sănătate de la Oregon Health & Science University (OHSU), precum şi coautor al studiului.

Acest lucru are consecinţe asupra modului în care organismul nostru procesează alimentele după lăsarea întunericului. „Când eşti treaz şi mănânci noaptea, se produce o reducere semnificativă a cantităţii de calorii arse ca răspuns la o masă, în comparaţie cu aceeaşi masă consumată în timpul zilei, iar astfel acele calorii «în plus» sunt apoi stocate în organism”, a spus McHill.

Ficatul poate fi deosebit de vulnerabil la această neconcordanţă, a spus McHill. Spre deosebire de ceasul principal al creierului, care răspunde în principal la lumină, ceasul intern al ficatului este influenţat şi de nutrienţi şi hormoni, precum insulina, eliberaţi după masă

„Când mâncăm, introducem nutrienţi care pot deruta ceasurile ficatului în timp ce acesta încearcă să proceseze masa, creând o «desincronizare internă» între ceasul creierului şi cel al ficatului.”, a adăugat McHill.

Acest aspect este important în cazul steatozei hepatice, care este strâns legată de modul în care organismul răspunde la insulină şi gestionează grăsimile.

Consumul de alimente târziu în noapte poate favoriza acumularea de grăsime în ficat, perturbând modul în care acesta procesează nutrienţii. Când insulina nu acţionează la fel de eficient, un număr mai mare de acizi graşi poate ajunge la ficat, iar ficatul poate produce, de asemenea, mai multă grăsime din carbohidraţi.

Un studiu a constatat că persoanele cu steatoză hepatică prezentau o rezistenţă mai mare la insulină şi o producţie mai mare de glucoză în ficat pe timp de noapte, precum şi o sinteză mai mare de grăsime nouă, comparativ cu persoanele obeze, dar fără steatoză hepatică.

Aceste descoperiri sugerează că ficatul procesează zahărul şi grăsimile în mod diferit pe timp de noapte, deşi nu demonstrează că mesele luate târziu sunt cauza acestor schimbări.

Ceasul biologic vs. ceasul de perete

Când vine vorba de momentul meselor, ceasul biologic al organismului poate conta mai mult decât ora afişată pe ceasul de perete.

Într-un studiu anterior, McHill şi colegii săi au urmărit obiceiurile alimentare ale unui număr de 110 studenţi timp de şapte zile. Ei au comparat momentul în care studenţii mâncau în funcţie de ora afişată pe ceas cu momentul în care mâncau în raport cu debutul melatoninei, momentul în care începe noaptea biologică a organismului.

„Într-adevăr, am constatat că momentul în care studenţii consumau majoritatea caloriilor în raport cu apariţia melatoninei era un factor predictiv semnificativ al compoziţiei grăsimii corporale, în timp ce momentul consumului de calorii în raport cu ora de pe ceas nu era”, a spus McHill. Cu alte cuvinte, consumul târziu al meselor în raport cu noaptea biologică a unei persoane a fost asociat cu un nivel mai ridicat de grăsime corporală, în timp ce consumul târziu al meselor în raport cu ora de pe ceas nu a fost.

Studiul anterior a examinat grăsimea corporală, nu bolile hepatice. Studiul actual nu a măsurat ceasurile biologice ale participanţilor, dar McHill speră să exploreze acest aspect în cercetările viitoare.

Ce înseamnă pentru tine momentul în care mănânci

Cercetătorii au afirmat că este prea devreme pentru a oferi sfaturi clinice specifice. Persoanelore care doresc să-şi îmbunătăţească obiceiurile alimentare, McHill le-a sugerat evitarea consumului de alimente cu două până la patru ore înainte de ora obişnuită de culcare, dacă este posibil.

Studiul nu demonstrează că schimbarea orarului meselor ar putea preveni bolile hepatice.

Problema este deosebit de complicată în cazul lucrătorilor în ture, ale căror programe de masă şi de somn pot intra în conflict cu ceasul lor biologic. Nu este încă clar când ar trebui să înceteze să mănânce sau cum ar trebui să-şi adapteze obiceiurile pentru a-şi proteja sănătatea ficatului, a spus McHill.

Totuşi, cercetătorii de la OHSU consideră aceste descoperiri ca un punct de plecare pentru un nou studiu clinic care să examineze dacă mici modificări ale orarului meselor ar putea contribui la menţinerea sănătăţii ficatului.

Sursa: Epoch Times SUA

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos