Uimirea îţi poate întări imunitatea - efectele asupra organismului
alte articole
Ce remediu este sigur, eficient, gratuit şi necesită doar o schimbare subtilă de perspectivă? Te invităm să explorezi legătura neglijată dintre virtute şi sănătate — „Medicina virtuţii”.
„Uimirea este sentimentul de a te afla în prezenţa a ceva imens care depăşeşte înţelegerea ta actuală asupra lumii”, scrie Dacher Keltner în cartea sa „Awe: The New Science of Everyday Wonder and How It Can Transform Your Life” („Uimirea: Noua ştiinţă a minunii cotidiene şi cum îţi poate transforma viaţa”).
Acest sentiment este de obicei asociat cu observarea sublimului din natură: munţi impunători, copaci, dune întinse sau orizontul vast al oceanului.
Însă natura nu este singura sursă de uimire, nici cea mai frecventă. Mai mult, uimirea se extinde mult dincolo de un sentiment momentan de mirare sau inspiraţie, influenţându-ne pozitiv sănătatea în cel puţin cinci moduri.
Surse de uimire
Oamenii pot fi uimiţi de perspective filosofice, descoperiri ştiinţifice, muzică, design vizual, revelaţii, realizări personale, fapte impresionante, precum şi de spiritualitate şi religie. Chiar şi simplul fapt de a afla despre alte persoane interesante stimulează uimirea. Cercetările sugerează că, atunci când participanţii vizionează videoclipuri cu persoane inspiratoare, precum Maica Tereza, acest lucru poate declanşa uimirea.
Pentru a determina cea mai comună sursă de uimire, Keltner a realizat un experiment în care a cerut participanţilor din întreaga lume să scrie poveşti care i-au făcut să simtă uimire.
Dintre cele 2.600 de poveşti colectate, cea mai frecventă sursă de uimire la nivel mondial a fost frumuseţea morală: virtutea şi caracterul excepţional, marcate de puritate şi bunătate în intenţii şi acţiuni. Aceasta a inclus mărturisiri despre curaj, bunătate, forţă sau capacitatea altor oameni de a depăşi greutăţile — de exemplu, poveşti despre persoane care îşi riscă viaţa pentru a salva străini sau acte de bunătate săvârşite în timpul dezastrelor.
Frumuseţea morală include, de asemenea, modul în care oamenii sunt copleşiţi de uimire la începutul – sau la sfârşitul – vieţii. Multe mame menţionează că naşterea este cea mai semnificativă sursă de uimire. Keltner scrie despre o mamă din Japonia care i-a spus că „a fost profund mişcată de conştientizarea şi responsabilitatea de a deveni părinte, precum şi de faptul că viaţa este preţioasă”.
O mamă din Rusia a mărturisit că, după naştere, „voia pur şi simplu să îmbrăţişeze întreaga lume”. Şi taţii simt uimire. Un bărbat din Indonezia a scris: „Pur şi simplu nu-mi venea să cred ce dar frumos şi minunat i-a dăruit Dumnezeu soţiei mele, şi nu mă puteam opri din zâmbit, simţind uimire şi recunoştinţă faţă de Dumnezeu pentru că ne-a dăruit un fiu”.
Potrivit lui Keltner, banii şi bunurile materiale nu au contribuit la sentimentul de uimire. În cadrul studiului, care se află în prezent în proces de evaluare inter pares, nimeni nu a menţionat laptopul, Facebook-ul sau smartphone-ul. Niciunul dintre participanţi nu a menţionat noii adidaşi Nike, maşina Tesla sau geanta Gucci.
Keltner scrie: „Uimirea apare într-un tărâm separat de lumea banală a materialismului, a banilor, a achiziţiilor şi a semnelor de statut social — un tărâm dincolo de profan, pe care mulţi îl numesc sacru.”
Un limbaj pe care îl vorbeşte toată lumea
Un articol publicat în revista „Nature” a constatat că, în 12 regiuni diverse ale lumii, uimirea stimulează o reacţie facială unică, similară cu expresiile universale precum amuzamentul, mulţumirea şi durerea.
La nivel intercultural, atunci când uimirea cuprinde pe cineva, cum ar fi în momentul în care priveşte focuri de artificii sau stele căzătoare, faţa persoanei se transformă, producând aceeaşi expresie facială – sprâncenele se arcuiesc în sus, iar ochii se lărgesc ca şi cum ar încerca să absoarbă fiecare detaliu al priveliştii magnifice. Maxilarul se relaxează, gura rămâne uşor căscată, îngheţată într-un moment de uimire fără cuvinte. Un zâmbet blând se iveşte la colţurile buzelor persoanei copleşite de uimire, în timp ce capul se înclină uşor pe spate, ca şi cum ar fi tras de un fir invizibil.
Un studiu a testat exclamaţiile vocale pentru 16 emoţii, inclusiv uimirea, furia, frica şi tristeţea, în 10 culturi şi chiar într-un sat îndepărtat din Bhutan. Sunetele de uimire, precum „whoa” şi „wow”, au fost recunoscute cu o precizie de aproximativ 90%, ceea ce face din uimire una dintre cele mai universal recunoscute emoţii.
Cum afectează uimirea sănătatea
Uimirea stimulează starea de bine în cinci moduri. Primul este prin intermediul unei schimbări la nivelul sistemului imunitar.
Citokinele sunt mesageri chimici care semnalează sistemului imunitar să lucreze mai intens. Ele sunt importante pentru un efect menit să distrugă agenţii patogeni şi să vindece rănile. Însă un răspuns hiperactiv al citokinelor este asociat cu o stare de sănătate precară şi cu tulburări precum artrita, boala Alzheimer şi depresia clinică. În mod deosebit, în ultimii ani, „furtuna de citokine” observată la pacienţii cu COVID-19 a devenit sinonimă cu simptome severe şi evoluţii nefavorabile.
Cercetările recente încep să recunoască rolul emoţiilor pozitive în sănătatea noastră fizică. Un studiu din 2015 publicat în revista Emotion a demonstrat că mai multe emoţii pozitive, precum bucuria şi iubirea, au redus nivelurile de interleukină-6 (IL-6), o citokină care indică nivelul inflamaţiei.
Însă cel mai bun indicator al nivelului redus de citokine, de până la trei ori mai eficient decât bucuria, a fost sentimentul de uimire.
Un studiu longitudinal de 22 de zile, publicat în revista Scientific Reports, a observat adulţi şi profesionişti din domeniul sănătăţii în timpul pandemiei de COVID-19 şi a constatat că, cu cât oamenii simţeau mai mult uimire în fiecare zi, cu atât erau mai puţin stresaţi şi aveau mai puţine simptome somatice (de exemplu, dureri de cap şi tulburări de somn).
Aceste studii sugerează că uimirea poate aduce beneficii oamenilor atunci când se confruntă cu inflamaţie şi în perioadele de stres acut şi cronic, cum ar fi pandemia de COVID-19.
Uimirea poate influenţa sănătatea şi prin creşterea integrării sociale, a prosocialităţii, a unui simţ sporit al sensului şi a diminuării ego-ului.
Un „eu” mai mic
Profesoara Yang Bai de la Universitatea din California – Berkeley şi echipa sa au realizat un studiu în Parcul Naţional Yosemite. Pe parcursul câtorva zile, aceştia au abordat peste 1.100 de turişti din 42 de ţări. În timp ce admirau panorama vastă a Văii Yosemite, participanţilor li s-a cerut să se deseneze pe o foaie de hârtie şi să scrie „eu” lângă desenul lor.
În condiţiile de control, participanţilor li s-a cerut să facă acelaşi lucru la Fisherman’s Wharf din San Francisco, o destinaţie turistică populară, dar nu la fel de impresionantă.
Vizitatorii care admirau panorama vastă a Parcului Naţional Yosemite s-au desenat cu până la 33% mai mici, iar cuvântul „eu” era, de asemenea, mai mic. Potrivit cercetătorilor, dimensiunea sinelui desenat şi cât de mare scrie cineva cuvântul „eu” sunt indicatori destul de buni ai gradului de egocentrism al individului.
Această schimbare în percepţia de sine duce la rezultate sociale semnificative. Într-un experiment, participanţii care au petrecut un minut privind copacii înalţi au fost mai dispuşi să ajute pe cineva căruia i-a căzut un stilou decât un grup de control care a petrecut un minut privind o clădire modernă de ştiinţă.
Cei care au trăit un sentiment de uimire au acceptat, de asemenea, o sumă mai mică de bani pentru participarea la studiu şi au declarat că se simt mai puţin îndreptăţiţi şi mai puţin narcisişti, ceea ce sugerează că uimirea poate spori comportamentul prosocial, reduce egocentrismul şi diminuează concentrarea asupra câştigului personal.
Anousheh Ansari, o călătoare în spaţiul cosmic, a vorbit despre emoţiile sale legate de experienţa uimirii imense trăite cu această ocazie: „Experienţa reală depăşeşte toate aşteptările şi este ceva greu de descris în cuvinte. ... Te face să vezi lucrurile la o scară la care totul pare gestionabil. ... Toate aceste lucruri care pot părea mari şi imposibile. ... Putem face asta. Pace pe Pământ — Nicio problemă. Le oferă oamenilor acel tip de energie ... acel tip de putere, iar eu am trăit asta.”
Poate că, atunci, nu este surprinzător faptul că uimirea ne predispune să fim mai spirituali. Într-un studiu din 2013, cercetătorii au descoperit că participanţii care au văzut ceva care le-a inspirat uimire au obţinut un scor mai mare la spiritualitate decât cei care nu au văzut.
Cercetătorii au concluzionat că experienţele care inspiră uimire ne sporesc motivaţia de a da un sens lumii, ceea ce poate declanşa credinţa în supranatural.
Această stimulare spirituală îmbunătăţeşte şi mai mult sănătatea mentală şi fizică.
„Corpurile noastre reacţionează în mod sănătos la peisaje din natură care ne inspiră uimire la fel cum reacţionăm la o masă delicioasă şi nutritivă, la un somn bun, la o gură de apă răcoritoare sau la o întâlnire optimistă cu prietenii sau familia: ne simţim hrăniţi, întăriţi, plini de energie şi plini de viaţă”, scrie Keltner. De asemenea, aceasta reduce probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare, a bolilor autoimune, a diabetului, a depresiei, a tulburării de stres post-traumatic şi a anxietăţii, precum şi a durerilor cotidiene.
„Uimirea de zi cu zi este o nevoie umană fundamentală”, a constatat el.
Putem redescoperi acest sentiment de uimire abordând viaţa cu curiozitate — căutând minunile naturii, adesea trecute cu vederea, şi manifestările emoţionante de bunătate umană care ne înconjoară.
