Obama şi consilierii săi discută despre cel de-al Treilea Război Mondial

Preşedintele american Barack Obama şi principalii săi consilieri pentru politică externă se vor întâlni vineri pentru a lua în considerare opţiunile militare şi de altă natură în Siria, în condiţiile în care avioanele de luptă siriene şi ruseşti continuă să bombardeze oraşul Alep şi alte ţinte rebele, au declarat oficiali americani.

Unii oficiali de top ai Administraţiei Obama susţin că SUA ar trebui să acţioneze în forţă în Siria sau riscă să îşi piardă influenţa ce i-a mai rămas asupra rebelilor moderaţi şi a aliaţilor săi arabi, kurzi şi turci în lupta împotriva grupului jihadist Statului Islamic, au declarat oficialii pentru Reuters.

Un set de opţiuni include acţiuni militare directe ale SUA, precum lovituri aeriene asupra bazelor militare siriene, asupra depozitelor de muniţii sau a radarelor şi bazelor antiaeriene ale armatei preşedintelui Bashar al-Assad, a declarat un oficial american care a cerut să rămână anonim.

Acest oficial a declarat că unul dintre pericolele unei astfel de acţiuni este acela că forţele ruseşti şi siriene sunt deseori în aceeaşi zonă, crescând posibilitatea unei confruntări directe cu Rusia, situaţie pe care Obama se chinuie să o evite.

Oficialii americani au declarat că ei consideră că este improbabil ca Obama să ordone lovituri aeriene americane asupra ţintelor guvernului sirian şi au subliniat faptul că s-ar putea ca liderul american să nu ia nicio decizie la întâlnirea planificată a Consiliului pentru Securitate Naţională.

O alternativă, au declarat oficialii americani, ar fi să permită aliaţilor să furnizeze rebelilor susţinuţi de SUA arme mai sofisticate, şi nu rachete antiaeriene şi lansatoare purtate pe umăr, Washingtonul temându-se ca acestea ar putea fi folosite împotriva avioanelor occidentale.

Casa Albă a refuzat să comenteze.

Întâlnirea de vineri este cea mai recentă dintr-o serie lungă de dezbateri interne privind soluţiile de încheierea conflictului sirian vechi de aproape 6 ani, care a provocat moartea a cel puţin 300.000 de persoane şi a forţat refugierea internă şi externă a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

Obiectivul final al oricărei noi acţiuni ar putea fi acela de a întări forţele rebelilor moderaţi pentru ca aceştia să împiedice ceea ce acum pare să fie inevitabila prăbuşire a zonelor estice ocupate de rebeli în oraşul Alep în faţa forţelor siriene susţinute de ruşi şi iranieni.

În plus, o eventuală nouă acţiune ar putea calma un sentiment de trădare ce a apărut în rândul rebelilor moderaţi, care consideră că Obama i-a încurajat să se revolte când i-a cerut lui Assad să renunţe la putere, ca ulterior să îi abandoneze şi să eşueze să ia măsuri împotriva utilizării armelor chimice de către guvernul sirian.

De asemenea, acest lucru i-ar putea descuraja pe rebeli să treacă de partea unor grupuri jihadiste precum Frontul Nusra, pe care SUA îl consideră că fiind o ramură siriană a grupului Al-Qaeda. Totuşi, Nusra a declarat în luna iulie că a rupt legăturile cu Al-Qaeda şi şi-a schimbat numele în Jabhat Fatah al-Sham.

O nouă încercare diplomatică

Întâlnirea lui Obama cu consilierii săi are loc cu o zi înainte ca secretarul de stat american John Kerry şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov să se întâlnească sâmbătă în Lausanne, Elveţia, pentru a discuta despre soluţionarea războiului sirian. La întâlnire vor putea participa de asemenea şi omologii lor din Turcia, Qatar, Arabia Saudită şi Iran, dar oficialii americani au declarat că sunt mici şansele ca întâlnirea să aibă succes.

Obama, care mai are doar aproximativ 100 de zile până la expirarea mandatului său, se connfruntă şi cu alte decizii legate de posibilitatea extinderii implicării armatei americane în Orientul Mijlociu – în special în Yemen şi Irak – o schimbare împotriva căreia s-a opus liderul american când a ajuns la Casa Albă în 2008.

În dimineaţa zilei de joi, SUA a lansat mai multe rachete de croazieră asupra a trei unităţi de radar situate pe coasta Yemenului în zone controlate de rebelii Houthi, care sunt susţinuţi de Iran. Oficialii americani au declarat că mişcarea este un răspuns la atacurile eşuate cu rachete desfăşurate de rebelii yemeniţi asupra unui distrugător american în această săptămână.

În Irak, oficialii americani dezbat dacă forţele guvernamentale vor avea nevoie de suport american suplimentar atât în timpul, cât şi după campania lor de a recupera oraşul Mosul, capitala de facto a grupului jihadist Statul Islamic în acea ţară.

Unii oficiali susţin că irakienii nu pot recupera oraşul fără ajutorul semnificativ al forţelor kurde peshmerga, precum şi ale miliţiilor şiite şi sunite, şi că participarea lor ar putea declanşa un conflict etnic şi religios în oraş.

În Siria, Washingtonul a ridicat posibilitatea iniţierii de acţiuni militare după prăbuşirea celui mai recent armistiţiu sirian intermediat împreună cu Rusia.

Administraţia SUA i-a cerut preşedintelui sirian Assad să demisioneze, dar în ultimii ani pare să fi acceptat ca el să rămână la conducerea unei părţi a Siriei, concentrându-se pe o luptă separată împotriva militanţilor din Statul Islamic în Siria şi Irak.

Noile bombardamente asupra zonelor estice ale oraşului sirian Alep au provocat moartea a 150 de oameni în această săptămână, în condiţiile în care armata siriană şi forţele aeriene ruseşti şi-au intensificat ofensiva comună pentru ocuparea întregului oraş.

Anthony Cordesman de la think tank-ul Center for Strategic and Internaţional Studies din Washington consideră că eşecul Statelor Unite de a acţiona mai repede în Siria şi în Alep, în special, a limitat opţiunile preşedintelui Obama.