Opoziţia împotriva politicii ruseşti în Siria creşte în UE şi în afara blocului

În condiţiile în care Rusia şi-a intensificat atacurile aeriene asupra rebelilor din oraşul sirian Alep, Uniunea Europeană a anunţat că există şanse tot mai mici să amelioreze sancţiunile împotriva Moscovei, impuse iniţial pentru rolul acesteia în criza ucraineană. Cea mai recentă ofensivă militară desfăşurată de Damasc şi aliatul său cheie Moscova asupra părţii estice a oraşului Alep pare să fi tensionat şi mai mult relaţiile dintre Moscova şi UE. Rusia a fost un susţinător cheie al preşedintelui sirian Bashar al-Assad pe parcursul conflictului de peste 5 ani din ţara arabă.

Oficialii NATO au subliniat, de asemenea, că sancţiunile impuse Rusiei din cauza rolului avut în criza din Ucraina ar trebui să rămână în vigoare, fără să specifice dacă acest lucru s-ar datora situaţiei din Siria sau atitudinii ruşilor în conflictul continuu din estul Ucrainei.

Între timp, un serie de reprezentanţi din mai multe state UE, inclusiv Italia şi Ungaria, care anterior au sugerat revizuirea ideii relaxării sancţiunilor privind Ucraina, au avut păreri diferite cu privire la menţinerea măsurilor punitive asupra Rusiei ca urmare a acţiunilor sale din Siria.

Franţa, în schimb, a preluat conducerea pentru lansarea discuţiilor legate de impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special din cauza conflictului sirian.

Cuvinte dure din partea ministrului de Externe britanic

Marea Britanie a susţinut propunerea Franţei: “Trebuie să amplificăm prin sancţiuni presiunea asupra regimului lui Assad, cât şi asupra ruşilor”, a precizat marţi legiuitorilor ministrul britanic de Externe Boris Johnson.

Johnson a mai precizat că Rusia ar putea risca să devină un stat “paria” dacă va continua să bombardeze obiective civile în Siria. De asemenea, el a subliniat faptul că puterile internaţionale trebuie să facă mai mult pentru a pedepsi Moscova cu sancţiuni.

“Dacă Rusia continuă să meargă pe această cale, atunci cred că marea naţiune este în pericol să devină o naţiune paria”, a declarat Johnson în Camera Comunelor, camera inferioară a Parlamentului britanic.

“Toate dovezile disponibile indică faptul că ruşii sunt responsabili de atrocităţi”, a declarat el, făcând referire la atacarea unui convoi umanitar în septembrie 2016.

În acelaşi timp, Johnson a cerut grupurilor anti-război să demonstreze în faţa ambasadei ruse din Londra. După prăbuşirea în luna septembrie a unui scurt armistiţiu sirian, sute de persoane au continuat să moară din cauza atacurilor aeriene desfăşurate asupra zonelor ocupate de rebeli în oraşul Alep.

Un alt legiuitor britanic, Andrew Mitchell, a comparat atacurile aeriene siriene şi ruseşti asupra Alep cu binecunoscuta bombardare de către nazişti a civililor din oraşul Guernica în timpul Războiului Civil Spaniol din 1936-1939.

Mitchell a susţinut că atacarea unui spital reprezintă o crimă de război internaţională. “Ei fac în Alep exact ce au făcut naziştii în Guernica” în 1937, a adăugat el.

Lavrov cere sprijinul Iranului

În condiţiile opoziţiei tot mai mari faţă de politica Rusiei în Siria, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a discutat cu omologul său iranian Mohammad Javad Zarif cu scopul de a găsi o nouă soluţie politică la criza siriană.

Iniţiativa diplomatică dintre Rusia şi Iran are loc după ce preşedintele rus Vladimir Putin şi-a anulat marţi o vizită în Paris, în condiţiile în care omologul său francez Francois Hollande a susţinut că “va discuta despre Siria şi numai despre Siria”.

Franţa a declarat de asemenea că doreşte ca bombardamentele asupra oraşului Alep să fie investigate de Tribunal Penal Internaţional ca o crimă de război, în condiţiile în care delegatul ONU în Siria, Staffan de Mistura, a avertizat că estul Alepului ar putea fi complet distrus până la sfârşitul acestui an dacă vor continua bombardamentele.

Mai multe întâlniri programate în această lună între UE şi Rusia ar putea dezvălui strategia viitoare a blocului european cu privire la sancţiuni.