New York Times: coronavirusul face ca sistemul imunitar uman să se lupte împotriva lui însuşi
focus
alte articole
În unele cazuri, virusul Wuhan dezvoltă anticorpi împotriva propriilor ţesuturi ale bolnavului, conform unui studiu publicat de The New York Times.
Virusul Wuhan poate distorsiona apărarea organismului în mai multe moduri, printre cele mai cunoscute fiind înşelarea sistemelor de avertizare timpurie ale corpului, sau provocând disfuncţionalităţi ale celulelor sistemului imunitar. Aceste mecanisme au fost făcute cunoscute pe parcursul anului 2020.
O serie de noi studii sugerează însă o altă cale prin care virusul Wuhan ia controlul asupra gazdelor: infecţia poate declanşa producerea unor anticorpi care, în loc să atace celulele îmbolnăvite pentru a le elimina, le atacă pe cele sănătoase.
Cel mai recent raport publicat online săptămâna aceasta sugerează că aşa-numiţii autoanticorpi pot persista la câteva luni după ce infecţia a trecut, provocând poate daune ireparabile. Mecanismul ar putea explica unele dintre simptomele persistente la persoanele care s-au "recuperat" în urma Covid-19. Sindromul este îndeobşte cunoscut sub numele de "COVID prelungit" şi poate induce boli cerebrale precum demenţă şi confuzie mentală agravată, dar şi dureri articulare.
Autoanticorpii nu sunt noi pentru ştiinţă, fiind cunoscuţi din studiul bolilor autoimune precum lupusul şi artrita reumatoidă, care apar atunci când organismul îşi atacă propriile ţesuturi.
Studiul recent publicat este efectuat pe un număr mic de cazuri, de nouă pacienţi, dintre care cinci au avut autoanticorpi timp de cel puţin şapte luni. Nu a fost supus examinării de către colegi, iar autorii susţin că sunt necesare studii suplimentare
Citiți și Virusul Wuhan dezvoltă tentacule cu care infectează masiv celulele aflate în proximitate
30% dintre cei care se recuperează după Covid-19 afirmă că au încă unele simptome ale bolii la câteva luni după recuperare.
Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că autoimunitatea contribuie la cazurile severe de Covid-19 la unele persoane. Un studiu publicat online în octombrie a constatat că printre 52 de pacienţi cu Covid-19 sever, peste 70% au dezvoltat anticorpi împotriva propriului ADN şi împotriva proteinelor care ajută la coagularea sângelui.
Într-un alt studiu, publicat de asemenea online în octombrie, cercetătorii au descoperit autoanticorpi împotriva unor carbohidraţi produşi de organism la pacienţii cu Covid-19. Cercetătorii susţin că acest comportament ar putea explica simptomele neurologice.
Un studiu din revista Science Translational Medicine din noiembrie a constatat că jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu Covid-19 aveau cel puţin autoanticorpi tranzitorii care cauzau cheaguri şi blocaje în vasele de sânge.
Citiți și Microbiolog renumit susţine că laboratorul din Wuhan a făcut "lucruri nebuneşti" cu coronaviruşii
Cercetările acestea atrag atenţia asupra posibilităţii îngrijorătoare că autoanticorpii persistenţi să conducă la boli autoimune la unii oameni infectaţi cu coronavirus.
O analiză a aproape 170.000 de persoane cu boli autoimune rare, cum ar fi lupusul şi sclerodermia, a indicat faptul că acestea au şanse crescute de deces la infectarea cu virusul Wuhan. Un studiu efectuat pe mai mult de 130.000 de persoane a constatat că afecţiunile autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1, psoriazisul şi artrita reumatoidă, cresc riscul de complicaţii respiratorii şi deces din cauza Covid-19.
Citiți și Medicul care a descoperit HIV: "Virusul Wuhan nu poate fi decât creat în laborator"
Unii dintre anticorpi păreau a fi rezultatul unor defecte înnăscute ale sistemului imunitar. De exemplu, un studiu din jurnalul Science din octombrie a constatat că aproximativ 10% dintre pacienţii cu Covid-19 grav bolnavi aveau autoanticorpi existenţi care atacau componentele-cheie ale sistemului imunitar ce ar fi trebuit să se declanşeze după expunerea la virus. Fără acel răspuns rapid, apărarea corpului este întârziată, determinând proliferarea explozivă a virusului.
