Tratarea apneei în somn ar putea reduce riscul de Parkinson

Apneea în somn netratată aproape dublează riscul de a dezvolta boala Parkinson, dar un tratament obişnuit poate reduce semnificativ acest pericol, potrivit unui studiu realizat pe 11 milioane de vetera, publicat în noiembrie.

Dintre milioane de persoane cu apnee obstructivă în somn, cele care nu au tratat afecţiunea cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (PPCR) — un aparat care ajută persoanele cu apnee în somn să respire în timpul somnului — au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât cele care au utilizat dispozitivul, chiar şi după luarea în considerare a factorilor precum obezitatea, vârsta şi hipertensiunea arterială.

„Este un studiu foarte important”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Thomas Kilkenny, pneumolog şi director al Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Staten Island al Northwell Health, care nu a participat la studiu.

Acesta este primul studiu la scară largă care confirmă în esenţă că apneea obstructivă în somn netratată afectează creierul şi că aceasta poate fi redusă sau prevenită prin tratamentul precoce cu PPCR, a spus el.

Studiul, condus de Oregon Health & Science University şi Portland VA Health Care System şi publicat în JAMA Neurology, a analizat dosarele medicale a peste 11 milioane de veterani militari americani care au primit îngrijiri prin intermediul Departamentului Afacerilor Veteranilor între 1999 şi 2022.

Cum afectează apneea în somn creierul

Boala Parkinson este o afecţiune cerebrală progresivă care afectează în primul rând mişcarea, afectând aproximativ 1 milion de persoane la nivel naţional în SUA, iar riscul a crescut în fiecare an pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Rezultatele sugerează că lipsa de oxigen cauzată de apneea în somn poate fi un factor cheie în declanşarea bolii.

Apneea în somn apare atunci când respiraţia unei persoane se opreşte şi porneşte în mod repetat în timpul somnului, împiedicând organismul să primească suficient oxigen.

„Dacă respiraţia se opreşte şi oxigenul nu se află la un nivel normal, probabil că nici neuronii nu funcţionează la un nivel normal”, a declarat dr. Lee Neilson, autorul principal al studiului şi neurolog la Portland VA, într-o declaraţie de presă. „Acumulaţi asta noapte după noapte, an după an, şi s-ar putea explica de ce rezolvarea problemei prin utilizarea PPCR poate crea o anumită rezistenţă împotriva afecţiunilor neurodegenerative, inclusiv Parkinson.”

Kilkenny a spus că mai mulţi factori contribuie la leziunile cerebrale asociate cu apneea obstructivă de somn netratată.

Primul este privarea de somn. Pacienţii cu apnee obstructivă în somn pot sta în pat crezând că au dormit şapte ore, dar au doar trei ore de somn de calitate, a remarcat el — şi acest tipar poate continua timp de zeci de ani.

Apneea obstructivă în somn interferează, de asemenea, cu furnizarea oxigenului către creier în două moduri: scade nivelul oxigenului din sânge şi perturbă fluxul sanguin către creier.

„Aceasta înseamnă că celulele creierului, care se dezvoltă la niveluri ridicate de oxigen, se luptă să obţină cantitatea adecvată de oxigen necesară pentru a funcţiona corect”, a spus Kilkenny. „Nivelurile scăzute pot provoca moartea celulelor creierului şi pot fi un proces important în dezvoltarea bolii Parkinson, aşa cum se vede în acest raport.”

De ce calitatea somnului este importantă pentru sănătatea creierului

Dr. Alex Dimitriu, care are dublă certificare în psihiatrie şi medicina somnului şi este fondatorul Menlo Park Psychiatry & Sleep Medicine, şi care nu a participat la studiu, a calificat cercetarea drept „fascinantă” şi a spus că aceasta confirmă ce observă zilnic în practica sa.

„Vă pot spune că nimeni nu se simte cu adevărat mai bine până nu doarme bine”, a declarat Dimitriu pentru The Epoch Times.

Somnul sănătos – inclusiv somnul profund şi fazele de mişcare rapidă a ochilor – este necesar pentru ca creierul să se cureţe, să se reîncarce şi să se pregătească pentru ziua următoare, a adăugat el.

„Când creierul se odihneşte, resetează neurotransmiţătorii, printre care şi dopamina”, a afirmat el. „Somnul de proastă calitate poate reduce nivelul dopaminei, ceea ce poate agrava totul, de la ADHD (tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate) până la boala Parkinson, ambele fiind sensibile la dopamină.”

Apneea în somn poate obliga oamenii să se trezească de mai multe ori pe noapte şi poate determina multiple vizite la toaletă. Durerile de cap matinale pot apărea din cauza reducerii furnizării oxigenului către creier în timpul nopţii. În timpul zilei, oamenii se simt adesea obosiţi sau somnoroşi şi pot compensa acest lucru consumând cantităţi excesive de cofeină.

Pentru a ajuta la reducerea simptomelor apneei obstructive în somn, Dimitriu recomandă menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase, asigurarea unei respiraţii nazale libere prin tratarea alergiilor şi a congestiei nazale şi evitarea medicamentelor sedative sau a alcoolului înainte de culcare.

„Totuşi, pentru unele persoane, în special cele cu dinţi suprapuşi sau maxilar mic”, a adăugat el, „factorii legaţi de stilul de viaţă nu pot corecta apneea în somn, iar aceste persoane ar putea beneficia de PPCR”.

Neilson a spus că intenţionează să acorde prioritate beneficiilor pentru sănătate ale unui somn bun în cazul pacienţilor săi, mai ales în lumina acestor descoperiri. „Cred că acest lucru îmi va schimba practica”, a precizat el.

Acesta a adăugat că, deşi unele persoane cu apnee în somn se opun utilizării PPCR, mulţi veterani care o utilizează sunt convinşi de beneficii.

„Se simt mai bine, sunt mai puţin obosiţi. Poate că, dacă şi alţii vor afla despre această reducere a riscului de apariţie a bolii Parkinson, persoanele cu apnee în somn vor fi şi mai convinse să încerce PPCR.”

Instrumente simple de screening disponibile

Toţi pacienţii ar trebui să fie examinaţi în cabinetul medicului pentru a depista semnele şi simptomele apneei obstructive în somn, a recomandat Kilkenny. Screeningul poate fi realizat folosind instrumente simple, cum ar fi chestionarul STOP-BANG. Unele semne potenţiale de avertizare ale apneei obstructive de somn includ sforăitul puternic şi senzaţia de oboseală şi somnolenţă în timpul zilei.

Sursa: Epoch Times SUA