Cultura ca instrument terapeutic legitim. Pacienţilor dintr-un oraş elveţian li se prescriu vizite gratuite la muzeu

Neuchâtel, oraş elveţian cu eleganţă discretă, aşezat pe malurile lacului omonim, experimentează din 2025 una dintre cele mai rafinate inovaţii în domeniul sănătăţii publice europene: prescripţia medicală de cultură. Într-un proiect-pilot cu valoare simbolică şi practică deopotrivă, medicii de familie pot recomanda pacienţilor vizite gratuite la muzeu, ca adjuvant sau alternativă la tratamentele exclusiv farmacologice.

Inspirată din iniţiative similare dezvoltate la Geneva şi în Canada, această abordare transformă cultura din consum opţional într-un instrument terapeutic legitim, menit să combată izolarea socială, apatia şi fragilizarea psihică asociate bolilor cronice sau perioadelor de convalescenţă.

Ordonanţa muzeală: o reţetă pentru spirit

Pacienţii din Neuchâtel au acces gratuit, pe baza unei simple prescripţii medicale, la cele patru muzee ale oraşului, între care se remarcă Muzeul Etnografic, cunoscut pentru colecţiile sale de artefacte extra-europene şi pentru discursul critic asupra alterităţii culturale. La intrare, în locul biletului, este prezentată reţeta – un gest simbolic care echivalează actul cultural cu un act de îngrijire.

Proiectul beneficiază, în faza iniţială, de un buget cantonal de 10.000 de franci elveţieni, cu posibilitatea extinderii până la 200.000 de franci anual după evaluarea programată la sfârşitul anului 2026. Este o investiţie care reflectă o concepţie extinsă asupra sănătăţii, în care bunăstarea nu se reduce la parametri biologici, ci include dimensiuni emoţionale, sociale şi simbolice.

Iniţiativă se adresează în special persoanelor care suferă de boli cronice, tulburări depresive sau se află în faze de remisie, contexte în care ieşirea din spaţiul domestic devine un exerciţiu de rezilienţă. Sute de prescripţii au fost deja emise, iar medicii implicaţi subliniază rolul culturii în „reîncărcarea bateriilor emoţionale” şi în restabilirea unui raport activ cu lumea.

Vocea pacienţilor şi a medicilor

Pentru Claudia, pacientă aflată în remisie, vizita la muzeu a fost, după cum mărturiseşte pentru radioteleviziunea publică RTS, „o evadare blândă din cercul bolii”. „Când suferinţa te ţintuieşte acasă, întâlnirea cu un obiect necunoscut sau cu o poveste uitată poate reaprinde dorinţa de a trăi”, spune ea.

Dr. Elisabeth Flammer, medic de familie, vede în această practică o ilustrare concretă a medicinei holistice: „Sănătatea este un ecosistem. Nu se reduce la molecule, ci presupune relaţii, mişcare, sens”. Un chirurg local completează metafora, descriind muzeul ca pe un laborator de antrenament fizic şi mental, care stimulează mersul, atenţia şi reflecţia asupra propriei naraţiuni existenţiale.

Precedentul genevez: arta ca protocol terapeutic

Neuchâtel nu este un caz izolat. La Geneva, încă din 2019, Spitalul Universitar (HUG) derulează programul „Art Sânte”, prin care pacienţilor li se prescriu vizite ghidate la Muzeul Ariana, Muzeul Etnografic sau Muzeul de Artă şi Istorie. Dr. Frederic Sittarame, cardiolog implicat în proiect, consideră că arta stimulează creativitatea, empatia şi relaţiile interumane: „Ea ne învaţă să privim viaţa din alte unghiuri, reconectându-ne atât cu noi înşine, cât şi cu ceilalţi”.

Modelul a fost extins către psihologi şi art-terapeuţi şi se aliniază recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind rolul artelor în îngrijirea medicală. Pacienţii cu afecţiuni cardiace au raportat îmbunătăţiri ale motivaţiei şi memoriei, muzeul devenind un spaţiu de rezistenţă simbolică împotriva alienării induse de boală.

Rezonanţe internaţionale: de la Montreal la Europa

Iniţiativa elveţiană colaborează cu programul „culture sur ordonnance” lansat la Montreal în 2018, unde sute de prescripţii culturale au facilitat accesul la muzee pentru persoane vulnerabile din punct de vedere medical sau social. Exemple similare există în departamentul Yvelines din Franţa şi în alte spaţii francofone, demonstrând că estetica nu este un lux, ci un factor protector al sănătăţii.

Neuchâtel preia această ştafetă cu rigoare elveţiană, testând ipoteza – deloc frivolă – că un tablou, o instalaţie sau o vitrină etnografică pot avea o importanţă comparabilă cu cea a unui diuretic sau a unui anxiolitic.

Cultura prescriptibilă: un manifest al discreţiei

Într-o epocă marcată de singurătate cronică şi de o criză a sănătăţii mentale, „ordonanţele muzeale” propun o alianţă subtilă între clinică şi estetică. Ele nu substituie medicina clasică, ci o completează cu exerciţiul contemplaţiei, cu mişcarea deliberată şi cu întâlnirea cu frumosul – înţeles ca act de afirmare a sensului şi demnităţii umane.

Dacă evaluarea din 2026 va confirma eficacitatea programului, cantonul Neuchâtel ar putea extinde prescripţiile către teatru, dans sau alte forme de expresie artistică. Ar fi un semnal limpede că societăţile cu adevărat cultivate nu tratează arta ca ornament, ci ca medicament esenţial al vieţii moderne.

Articolul a fost realizat cu informaţii RTS, Euro news, Panorama, Geneve.ch, Neuchatelville.ch