Natura ne învaţă, de acum la desert vom mânca ambalajul

Pentru fiecare aliment pe care îl cumpărăm de la supermarket şi apoi îl mâncăm, există un ambalaj, de multe ori din plastic, care ajunge la coşul de gunoi. Dar din această lună, clienţii lanţului american Whole Foods Markets vor găsi îngheţata ambalată care se poate consuma cu tot cu pachet. Inovaţia este numită Wikipearl şi vine de la laboratoarele de chimie de la Harvard, unde profesorul David Edwards a început experimentele sale, în 2009, pentru a crea o substanţă comestibilă capabilă să conţină alimentele, mai întâi de toate sub formă lichidă sau cremoasă. După succesul experimentului a fondat Wikifood şi a deschis o companie americană cu un avanpost mic în Paris, "ţara gurmanzilor din întreaga lume". Rezultatul, până acum, este că există trei arome de îngheţată, mango, ciocolată şi vanilie, congelate şi, respectiv, conţinute într-o membrană de nucă de cocos, alune şi arahide, care poate fi consumată, adăugând numai o notă specială în termeni de gust.

Tehnologia utilizată este secretă, dar mintea "gastronomilor" s-a îndreptat rapid spre procesul de spherification inventat şi făcut celebru de către bucătarul spaniol Ferran Adrià, cu restaurantul său de mâncăruri aşa numite "moleculare", El Bulli.

În 2003, în timp ce se uita la un sos mexican care conţinea sfere picante cu mirodenii, Adrià a început să facă experimente, mai întâi adăugând alginat de sodiu la unele lichide şi apoi introducându-le într-o baie cu o soluţie de calciu: mai întâi cu o seringă şi apoi cu o linguriţă şi astfel lua naştere caviarul de pepene, raviolii lichizi şi apoi sfere din ce în ce mai sofisticate cu umpluturi cremoase, gazoase şi solide.

Provocarea profesorului David Edwards, cu toate acestea, este mult mai îndrăzneaţă, deoarece aici nu este vorba de pregătirea unui fel de mâncare într-un laborator-bucătărie şi servit direct la masă, ci de transportarea acestora de la producător la marile lanţuri de magazine şi de acolo în casele oamenilor, cu tot ceea ce implică standardele de igienă care trebuiesc respectate.

Din acest motiv, sferele lui Adrià au fost distribuite în supermarketuri, în ambalaje de hârtie sau celofan vegetal biodegradabil, în timp ce profesorul este deja la lucru pentru a crea noi snack-uri din legume, brânzeturi şi băuturi, toate acoperite cu membrane care pot fi mâncate.

Provocarea, cu toate acestea, este meritorie deoarece odată cu creşterea pe piaţa mondială a volumului produselor alimentare sau a porţiilor de-a gata lansate de piaţă, au crescut în mod exponenţial şi deşeurile.

Lui Edwards i-a venit ideea copiind natura, care îşi creează deja singură alimente ambalate cu materiale biodegradabile, consumabile şi, uneori, chiar bogate în substanţe nutritive, cum ar fi coaja merelor sau caiselor, iar uneori protectoare precum bananele sau ananasul.

Metoda Wikifood nu este singura care utilizează cercetarea ştiinţifică şi noi tehnologii pentru a încerca să revoluţioneze industria de ambalaje. Conform La Stampa, în săptămâna de design programată la Milano, în perioada 8-13 aprilie, va fi prezentat Ooho, proiectul a trei elevi londonezi care au obţinut o membrană dublă comestibilă, făcută din alge marine de culoare închisă şi clorură de calciu, pentru a reţine apa, o soluţie pentru înlocuirea producţiei de deşeuri şi de sticle de plastic. Un "ambalaj" atât de rezistent încât poate conţine o etichetă între stratul exterior de protecţie şi cel interior care conţine lichidul.