Motivarea instanţei: Mircea Băsescu trebuia arestat. Faptele au o puternică rezonanţă în societate

Arestarea preventivă a fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu, a fost necesară pentru că faptele inculpaţilor sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, se arată în motivarea instanţei, potrivit Realitatea TV.

Amintim că după un scandal intens mediatizat şi o serie de înregistrări compromiţătoare cu fratele preşedintelui Traian Băsescu, magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu, acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit suma de 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondialu pentru a interveni pe lângă magistraţi, astfel încât interlopul să scape de închisoare. Intermediarul tranzacţiei, Marian Căpăţână, a fost la rândul lui arestat preventiv, acesta fiind acuzat de complicitate la trafic de influenţă.

"Faptele, presupus săvârşite de inculpaţi, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate. Chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate susţine că trecerea timpului a diluat pericolul social generat, întrucât ar însemna să se ignore nu numai caracterul evident clandestin al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar şi impactul provocat asupra societăţii româneşti", se arată în motivarea instanţei.

Magistratul care s-a ocupat de caz susţine că s-a constatat, în cazul tuturor persoanelor implicate, existenţa unor mentalităţi greşite, a unei percepţii eronate şi periculoase asupra actului de justiţie şi organelor abilitate să îl aducă la îndeplinire, dar şi a altor instituţii de cel mai înalt nivel în statul de drept, care impun, raportat şi la impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, la sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, o reacţie promptă şi eficientă din partea autorităţilor.

"Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care „dreptatea” şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, „libertatea” au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care, prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică", se mai precizează în motivare.