Mistere antice: în căutarea mormântului pierdut al lui Antoniu şi al Cleopatrei

Marc Antoniu şi Cleopatra sunt printre cele mai celebre cupluri de îndrăgostiţi ale lumii antice. După înfrângerea în bătălia de la Actium în 31 î.Hr., ultimul lor refugiu din calea învingătorului Octavian a fost Egiptul, unde Cleopatra era regină.
Antoniu şi Cleopatra (epochtimes.it)
Nina Cîmpeanu
08.07.2015

Universul este plin de mistere care schimbă cunoştinţele noastre actuale. În colecţia ''Dincolo de Ştiinţă'', Epoch Times adună poveşti despre aceste fenomene ciudate cu scopul de a stimula imaginaţia şi de a deschide posibilităţi nevisate până acum. Sunt ele adevărate? Dumneavoastră decideţi.

Marc Antoniu şi Cleopatra sunt printre cele mai celebre cupluri de îndrăgostiţi ale lumii antice. După înfrângerea în bătălia de la Actium în anul 31 î.Hr., ultimul lor refugiu din calea învingătorului Octavian a fost Egiptul, unde Cleopatra era regină. În 30 î.Hr. Egiptul este invadat şi, după bătălia de la Alexandria, cei doi îndrăgostiţi îşi pierd viaţa în împrejurări pe care majoritatea istoricilor le consideră a fi fost sinucidere (deşi unii susţin că a fost crimă).

Cu toate acestea, se pare că nici moartea nu i-a despărţit, surse istorice înregistrând că au fost înmormântaţi împreună. Amplasarea mormintelor acestora, totuşi, nu a fost niciodată descoperită. Este un mister al unei poveşti ce durează de aproape două milenii.

Moartea lui Marc Antoniu

În The Lives of the Caesars: Augustus (Vieţile Cezarilor: Augustus), istoricul roman Suetonius (70-130 d.Hr.) documentează că Octavian l-a constrâns pe Antoniu să se sinucidă când ''a încercat în ultimul moment să obţină pacea''. Istoricul grec Plutarh (45-120) oferă o versiune alternativă a morţii lui în The Parallel Lives: Antony (Vieţi paralele: Antonius). Plutarh ne povesteşte că Antoniu s-a sinucis imediat după primirea veştii false despre moartea Cleopatrei. Imediat după moartea lui Antoniu, Octavian era nerăbdător s-o captureze pe Cleopatra în viaţă, deoarece "credea că ar adăuga valoare gloriei triumfului său dacă ar fi purtat-o în procesiune."

Moartea Cleopatrei

Conform lui Plutarh, Cleopatra a preferat să moară în Egipt, mai degrabă decât să fie luată în viaţă la Roma, pentru că nu putea suporta gândul de a fi separată de Antoniu. Plutarh relatează o parte din discursul său înainte de suicid: "Chiar dacă în viaţă nimic nu ne-a putut separa unul de celălalt, în moarte, probabil, vom face schimb al ţărilor de origine, tu, roman, îngropat aici, în timp ce eu, femeia nefericită, voi fi în Italia. Tot ceea ce voi avea din ţara ta va fi mormântul meu".

Potrivit istoricului roman Dio Cassius (155-235 d.Hr.), Cleopatra considera defilarea ca prizonieră pe străzile Romei "o soartă mai rea decât o mie de morţi", iar acest lucru a fost motivul pentru care şi-a luat viaţa cu propriile sale mâini.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord că aceasta s-a sinucis. O altă teorie populară afirmă că a fost ucisă de Octavian şi astfel el ar fi putut prelua controlul Imperiului său.

Înregistrări istorice citează o înmormântare comună

Cu toate acestea, Octavian ar fi permis ca Antoniu şi Cleopatra să fie îngropaţi împreună. În conformitate cu cele scrise de Dio Cassius, "au fost amândoi îmbălsămaţi în acelaşi mod şi îngropaţi în acelaşi mormânt."

Suetonius afirmă: "Le-a acordat amândoura onoarea de a fi înmormântaţi în acelaşi mormânt, dispunând ca mausoleul pe care au început să-l construiască să fie terminat." Plutarh adaugă faptul că Octavian admira "spiritul nobil" al Cleopatrei şi astfel a fost de acord să fie îngropată împreună cu Antoniu "în manieră regală şi splendidă."

Mormântul pierdut al lui Antoniu şi Cleopatra

După aceasta, Antoniu şi Cleopatra dispar din istorie. Ar putea fi posibil ca mormântul să nu fi fost construit ca un monument mare, având în vedere că acesta putea fi folosit ca un punct de raliere împotriva lui Octavian în viitor. Prin urmare, mormântul ar fi putut fi considerat ca fiind nesemnificativ, şi nici locul, sau o descriere a acestuia nu au fost înregistrate pentru posteritate.

În ciuda numărului mic de informaţii existente despre mormântul lui Antoniu şi al Cleopatrei, de acum a devenit parte a istoriei lor. De-a lungul secolelor, mulţi şi-au imaginat cum ar fi arătat. De exemplu, un manuscris francez din secolul al XV-lea conţine o imagine a mormântului lui Antoniu şi al Cleopatrei. În conformitate cu sursele antice, cei doi îndrăgostiţi sunt îngropaţi împreună. Cu toate acestea, imaginea este destul de anacronică, în stil gotic european.

Cercetarea

În ciuda interesului, nu au fost realizate progrese mari în cercetarea mormântului. Conform unor speculaţii, Cleopatra a fost îngropată în palatul său, unde s-a sinucis. Această clădire se află acum în mare, iar în acest caz, rămăşiţele celor doi ar fi dispărute.

În 2009, arheologul egiptean şi fost ministru de stat pentru Antichităţi, Zahi Hawass, a anunţat că mormântul lui Antoniu şi al Cleopatrei ar fi fost găsit. Pretinsul sit este un templu al lui Osiris, cunoscut sub numele de Taposiris Magna (construit în timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea) şi este situat la vest de Alexandria.

Ipoteza că acesta ar putea fi locul de înmormântare al lui Antoniu şi al Cleopatrei se bazează pe descoperirea unui bust deteriorat al Cleopatrei, 22 monede cu imaginea sa şi o mască ce ar fi aparţinut lui Antoniu. În plus, au fost descoperite 27 de morminte şi 10 mumii. În ciuda entuziasmului, au existat îndoieli că acesta ar fi mormântul celebrului cuplu.

De exemplu, un arheolog sugerează că e puţin probabil ca Octavian să fi permis duşmanilor săi învinşi să fie îngropaţi într-un templu atât de prestigios. Şi probabil că există încă un drum lung de parcurs înainte ca vechiul mister să fie rezolvat în mod satisfăcător.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Articolul original: Ancient Origins

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor