Misiunea Europei spre Jupiter

Agenţia spaţială europeană (ESA) a anunţat miercuri, 2 mai, că a aprobat planul de un miliard de euro pentru explorarea lui Jupiter şi a sateliţilor săi. Misiunea ar trebui să înceapă în iunie 2022 şi să dureze 11 ani, informează BBC News.

În concurenţă cu JUICE (jupiter ICy moons Explorer) s-au aflat, timp de 5 ani, proiectele NGO (New Gravitaţional Wave Observatory) şi ATHENA (The Advanced Telescope for High-energy Astrophysics). Oficialii de la ESA au motivat alegerea făcută prin faptul că JUICE ar avea „un risc mai mic de creştere a costurilor şi de eventuale probleme tehnice”.

Jupiter este un gigant de gaz, cu o masă de două ori şi jumătate mai mare decât a tuturor celorlalte planete din sistemul nostru solar combinate, şi 66 de sateliţi planetari. Scopul JUICE este studierea a 3 dintre aceştia: Callisto, Europa şi Ganymede. Despre aceştia 3, descoperiţi de Galileo Galilei în 1610, se ştie că prezintă, la suprafaţă, mari cantităţi de apă în stare solidă, fiind numite şi lumi îngheţate. Se speculează că sub gheaţa toate 3 ar avea apă lichidă. Astfel, obiectivul principal al misiunii este studierea acestor medii ce ar putea fi propice pentru viaţă.

„Sunt patru condiţii necesare pentru că viaţa să ia formă. Ai nevoie de apă, ai nevoie de o sursă de energie – pentru ca gheaţa să devină lichid; ai nevoie de o chimie corectă: azot, carbon, hidrogen; şi al patrulea lucru de care ai nevoie este stabilitate – o perioadă de timp care să permită vieţii să se formeze. ”

„Lucrul grozav despre sateliţii de gheaţa din sistemul Jupiter este că noi credem că toate cele patru condiţii ar putea să existe acolo; şi JUICE ne va spune dacă chiar aşa e.” a zis Michele Dougherty, membru al echipei JUICE, citată de BBC News.

Sonda spaţială va ajunge în sistemul jovian abia în 2030, urmând ca timp de 3 ani să studieze sateliţi galileeni şi interacţiunea acestora cu Jupiter. Prima oprire va fi Callisto, apoi sonda va survola satelitul Europa de două ori. Se va încerca măsurarea crustei de gheaţă şi descoperirea unor eventuale locuri de aterizare pentru misiuni viitoare. Destinaţia finală şi principalul interes al expediţiei va fi satelitul Ganymede, cel mai mare satelit planetar din sistemul nostru solar.

Ganymede face parte dintr-o clasă numeroasă de corpuri planetare descoperite recent în galaxia noastră. Satelitul are un câmp magnetic propriu ce îl protejează de radiaţiile cosmice şi de meteoriţi. Se presupune că centrul său este din fier şi se roteşte, asemănător cu cel al Pământului. De asemenea, se presupune că un vast ocean planetar se găseşte sub o crustă groasă de gheaţă. Cum poate apa să rămână lichidă la o aşa de mare depărtare de Soare nu se ştie.

„Studierea acestor ’lumi de apă’ este următorul pas vital, după Marte, în căutarea de condiţii de viaţă în sistemul nostru solar” a zis Andrew Coates, membru al Echipei de Studiu Ştiinţific al ESA, citat de DW Akademie.

Iniţial, NASA trebuia să participe cu o sondă proprie pentru explorarea satelitului Europa. Din cauza constrângerilor de buget aceştia au renunţat. Agenţia spaţială americană se va implica totuşi în construirea unor instrumente de măsurare ce vor fi montate la bordul sondei JUICE.

Urmează să se stabilească până în 2014 ce ţări europene vor participa la acest proiect.

Misiunea JUICE are multe obiective măreţe şi va pune Europa în avangarda explorării spaţiale. Bogăţia de informaţii primite de-a lungul celor 3 de ani de măsurători mai mult decât compensează investiţiile iniţiale de un miliard de euro.