Ministrul Finanţelor, avertisment sumbru: E posibilă o aterizare hard dacă instabilitatea politică continuă
Ministrul interimar al Finanţelor, Tanczos Barna, a tras un semnal de alarmă, miercuri, la Summitul Romanian Business Leaders, la care a participat şi preşedintele interimar Ilie Bolojan: Economia va avea parte de o "aterizare hard pentru că nu e credibilă" sau "very hard" dacă instabilitatea politică va continua.
Tanczos Barna: Să plătim pensiile, să finanţăm în continuare investiţiile cele mai importante ale României pentru a asigura o stabilitate şi economică, şi a contribui la această stabilitate şi creştere economică. Pe 18 mai o să avem o decizie finală a românilor cu privire la traiectoria acestei ţări, care trebuie să fie una care să fie apreciată şi de pieţele internaţionale. Nu ne permitem o ieşire de pe traseu în momentul de faţă şi România nu-şi permite, în actuala situaţie, o incertitudine şi o destabilizare guvernamentală, politică, mai mare.
Jurnalist: Spuneaţi în sală că după aceste alegeri am putea vedea majoritatea taxelor şi impozitelor şi că guvernul nou care va fi învestit ar trebui să le analizeze. Când ar trebui să fie implementate aceste măsuri de creştere a taxelor şi impozitelor? Le-am putea vedea de anul acesta?
Tanczos Barna: Reforma fiscală este o asumare a României şi faţă de Comisia Europeană, şi faţă de instituţiile financiare internaţionale. Consolidarea veniturilor, în condiţiile în care au crescut cheltuielile cu salariile, cu pensiile în România şi cu investiţiile, este necesară.
Ca ministru al Finanţelor într-un guvern interimar nu vă pot spune mai mult decât că această consolidare trebuie discutată, trebuie dezbătută cu factorii care vor fi cei care vor plăti, practic, impozitele şi, în următoarea perioadă, cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii care plătesc impozitele şi taxele.
După alegeri, cu siguranţă, noul guvern trebuie să înceapă o dezbatere publică cu privire la consolidarea veniturilor şi cu privire la această reformă fiscală. Ajustarea a fost făcută în decembrie: au fost îngheţate salariile, au fost îngheţate, din păcate, şi pensiile.
Această situaţie a fost generată, practic, de creşterile foarte mari de cheltuieli de funcţionare ale statului din anul trecut. Obligaţia noastră a fost şi atunci, şi în decembrie, şi acum este de a asigura venituri suficiente pentru plata salariilor şi pensiilor.
Este o persoană care a semnat acel document care prevede plata, în primul rând, a pensiilor şi a salariilor.
Jurnalist: Care document? A semnat un document prin care ministerele sunt obligate să prioritizeze plata salariilor şi a pensiilor. Înseamnă că putem să ne aşteptăm?
Tanczos Barna: Este o măsură de construire a cashflow-ului. Avem suficientă rezervă, avem suficient buffer ca să asigurăm plata pensiilor, salariilor şi a investiţiilor.
Cu siguranţă, zi de zi, asigurarea cashflow-ului trebuie să se facă prioritizând aceste plăţi. Este o chestiune de normalitate, o chestiune care se face lună de lună. Cu siguranţă, este în atenţia publică în momentul în care tensiunea este maximă, dar este o activitate curentă a Ministerului Finanţelor de prioritizare a plăţilor şi de implementare a limitelor lunare şi trimestriale pentru a se încadra în deficitul de 7%.
Cu siguranţă, propaganda nu ajută. Cu siguranţă, nu se pot stabili, aşa cum am văzut de la domnul Georgescu, aruncarea în piaţa a unei cifre. Cu siguranţă, nu are nici analiză făcută şi nu are nici impactul calculat.
Trebuie reduse cheltuielile, dar aceste cifre fac parte din propaganda electorală caracteristică domnului Simion.
Jurnalist: Deficitul e mai mic decât cel de anul trecut?
Tanczos Barna: Nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul, în momentul de faţă, este în parametrii normali. Ne putem încadra în 7% cu condiţia să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie, chiar am depăşit targetul pentru aprilie, adică am avut peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi din accize. Dacă acest trend se menţine, ne putem încadra în 7% la sfârşitul anului.
Vă recomand să nu facem analiză lună de lună, pentru că sunt şi cheltuieli prioritizate, sunt şi cheltuieli periodice. Avem situaţii cu plata de dobânzi care sunt fluctuante şi nu sunt într-o linearitate lunară. Deci este un pic înşelător să analizăm de fiecare dată deficitul lună de lună.
Am văzut ieri o reacţie din partea fostului dumneavoastră coleg şi ministru de Finanţe, care dădea, boala, vina pe Nicuşor Dan pentru situaţia în care ne aflăm în momentul de faţă. Spunea că dacă aţi votat un matematician, de aceea vă duceţi leul în comparaţie cu al lui. Nu, astea sunt declaraţii politice şi speculaţii.
Există o presiune asupra cursului, cu siguranţă. Este o presiune confirmată şi de Banca Naţională, dar este controlată. Şi profesionalismul, şi rezervele, şi experienţa de la BNR asigură o gestionare corectă a situaţiei şi, cu siguranţă, lucrurile sunt sub control din acest punct de vedere.
Având în vedere că trebuie să rămână îngheţate pensiile şi salariile, o măsură care a fost luată anul trecut, nu cred că astăzi putem discuta despre ce se va întâmpla în septembrie-octombrie. În momentul de faţă, ca guvern interimar, trebuie să asigurăm funcţionarea normală a statului şi plata pensiilor, investiţiilor, până la instaurarea noului guvern.
Jurnalist: Vorbeaţi de o aterizare forţată, un very hard landing (o aterizare foarte dură - n.r.). Ce ar însemna asta pentru români? Ar însemna o incapacitate de plată?
Tanczos Barna: Nu am vorbit de very hard landing. Am fost întrebat de very hard sau de hard şi am răspuns cu hard. Deci hard landing înseamnă o gestionare a unei situaţii dificile, cum este cea de acum. Situaţia dificilă o avem acum. Această situaţie trebuie gestionată şi poate fi gestionată împreună cu instituţiile responsabile din guvern şi din afara guvernului.
Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, instituţiile din subordinea Ministerului Finanţelor — ANAF, Vama — pentru a asigura, pe de-o parte, venituri şi pentru a ţine sub control cheltuielile. Nu este uşor să faci o reducere a deficitului la 1,6% de la 7% pentru nicio ţară din această lume, nici pentru România. De aceea, situaţia nu este uşoară, dar este gestionabilă.
Cu siguranţă este diferită de un an în care ai creştere economică solidă, nu ai război la graniţă, nu ai taxe noi, taxe vamale noi din partea Statelor Unite ale Americii, nu ai patru alegeri şi una anulată. Deci aceste elemente influenţează şi sectorul economic. Am vorbit şi astăzi cu cei din business, cu România în Business Leaders, da, se resimte şi în economie, dar economia, în continuare, este robustă, solidă, rezilientă.
Este posibilă o aterizare hard, să nu zic nu soft, pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde de unde aterizăm, deficitul este de 8,6%. Depinde cine conduce avionul, cine este pilotul şi pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea e solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situaţia este gestionabilă.
