Ministrul Constantin Niţă responsabil de politicile economice din sectorul energetic românesc

Depunerea jurământului de credinţă a miniştrilor din Cabinetul Ponta 3. În imagine, Constantin Niţă
Depunerea jurământului de credinţă a miniştrilor din Cabinetul Ponta 3. În imagine, Constantin Niţă (foto- Presidency.ro)

Premierul Ponta i-a delegat miercuri ministrului Economiei, Constantin Niţă, coordonarea politicilor economice ale Departamentului pentru Energie şi ale Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

În plin scandal al preţurilor la energie şi acordării certificatelor verzi, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale, prin care se stabileşte şi că ministrul Economiei va coordona activitatea Departamentului pentru Energie şi a Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

Conform unor surse oficiale citate de Mediafax, ministrul Niţă va coordona strict politicile economice ale celor două departamente, nu întreaga activitate.

Tot miercuri, Departamentul pentru Energie a demarat o consultare publică în vederea elaborării noii strategii energetice a României, publicând pe site-ul său 10 întrebări adresate, cel puţin la nivel declarativ, consumatorilor, producătorilor de energie electrică şi altor operatori din industria energetică, reprezentanţilor mediului academic şi ai societăţii civile, ai autorităţilor publice locale şi centrale, reprezentanţilor partidelor politice parlamentare şi, în genere, tuturor celor interesaţi să intre într-un dialog pe tema politicii energetice a României.

Cele zece întrebări sunt:

1. Care credeţi că ar fi cele mai importante trei măsuri pentru atragerea investiţiilor în sectorul energetic românesc?

2. Care credeţi că ar trebui să fie rolul statului în sectorul energetic românesc?

3. Care consideraţi că ar trebui să fie obiectivele externe ale politicii energetice româneşti?

4. Cum ar putea sectorul energetic românesc să contribuie într-un mod sustenabil la reindustrializarea României?

5. Credeţi că paradigma politicii energetice a României ar trebui schimbată, în ceea ce priveşte orientarea primordială către un consum mai eficient? Cum credeţi că ar putea fi făcut acest lucru?

6. Care consideraţi că va fi evoluţia cererii de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi în perioada 2014 – 2035 în România? În măsura în care puteţi, am aprecia şi transmiterea algoritmului folosit în acest proces de calculare.

7. Care consideraţi că ar trebui să fie abordarea strategică a statului român în privinţa încălzirii populaţiei? De ce recomandaţi această soluţie/aceste soluţii?

8. Credeţi în potenţialul României de a deveni un furnizor regional de energie? Cum ar putea România să-şi valorifice acest potenţial?

9. Consideraţi că promovarea tehnologiilor de producere a energiei cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră ar trebui să se facă printr-un sistem unitar sau printr-un sistem aplicat fiecărei tehnologii în parte?

10. Care consideraţi că ar putea fi rolul cărbunelui în viitorul mix energetic românesc?

Este de remarcat că, în plină fierbere naţională legată de explorarea gazelor de şist, acesta resursă nu apare menţionată în cele zece întrebări. Nici energia nucleară, deşi, guvernul anunţa la finele anului trecut construirea a două noi reactoare nucleare cu capital chinez, chinezii urmând să devină acţionari majoritari în acest proiect.

Din punct de vedere al politicilor economice în domeniul energiei, se pare că ministrul Niţă va avea ca principala sarcină gestionarea investiţiilor chineze, căci guvernul anunţa în toamnă ca "paradigma politicii energetice" se va bazează pe promisiuni de investiţii de la Beijing.

În noiembrie 2013, cu ocazia vizitei premierului Chinei în România, conducerea Nuclearelectrica a semnat o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Corporation pentru construirea a două noi unităţi nucleare, investiţie estimată la 6,5 miliarde de euro.

Directorul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător termo din sistem, a încheiat un acord de intenţie de cooperare cu China Huadian Corporation pentru construcţia unui nou grup pe lignit la Rovinari iar Complexul Energetic Hunedoara a agreat o colaborare cu China Naţional Electric Engineering pentru a reabilita un grup din termocentrala Mintia.

Chinezii au fost îmbiaţi să investească şi în energie hidro, directorul companiei Tarniţa-Lăpuşteşti semnând o scrisoare de confort cu un oficial al companiei chineze Sinohydro.

Tarniţa-Lăpuşteşti intră în forţă pe lista de priorităţi a Guvernului român. Marţi, 11 aprilie, acţionarii Nuclearelectrica au aprobat în şedinţa AGA din 11 martie participarea cu 2 milioane de euro la realizarea companiilor de proiect pentru Tarniţa-Lăpuşteşti. Hidroelectrica va contribui şi ea cu alte 2 milioane de euro la proiect, în urma unei decizii AGA din 28 februarie. Decizia ca cele două companii să investească în acest proiect i-ar fi aparţinut, conform Hotnews, ministrului Niţă. Proiectul este controversat, acţionarii minoritari Nuclearelectrica şi Hidroelectrica având o serie de nelămuriri legate de aceste proiecte, acuzând costuri care se pot dovedi ineficiente şi lipsa de argumente comerciale şi de informaţii legate de oportunitatea lor. De altfel, nu toţi acţionarii au votat pentru aceste contribuţii, ci doar acţionarul majoritar, adică statul român reprezentat de Departamentul pentru Energie.

Există un studiu ISPH Bucureşti întocmit pentru Tarniţa, însă rezultatele acestuia nu au fost făcute publice, nefiind cunoscute nici măcar de viitorii contributori la capitalul social.

Guvernul a decis că pentru compania de proiect Hidro Tarniţa trebuie să contribuie în acest an şase companii, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia, cu câte 2 milioane de euro.

Tot Guvernul a a decis ca Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro pentru înfiinţarea unei alte companii de proiect privind cablul submarin România - Turcia, un alt proiect energetic controversat, a cărui fezabilitate este legată de noile reactoare nucleare care urmează a fi construite de China, România urmând să exporte prin respectivul cablu în Turcia energie produsă de unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.