Miniştrii zonei euro ajung la un acord în privinţa bailout-ului elen

Miercuri dimineaţă, după discuţii maraton în Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o nouă tranşă în valoare de 10,3 miliarde de euro pentru a evita falimentul. Banii fac parte din cel de-al treilea pachet de salvare financiară (bailout), care a fost încheiat anul trecut între Grecia şi creditorii săi internaţionali, având o valoare de 86 miliarde de euro.

În cele 11 ore de discuţii, care s-au derulat pe parcursul nopţii, s-a ridicat şi problema reducerii datoriei elene. Măsurile pentru reducerea datoriilor vor fi introduse treptat, a declarat Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrupului.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a susţinut să se opereze o anumită reducere a datoriei, declarând că datoria publică a Greciei nu este sustenabilă. Dar unii miniştri de finanţe ai zonei euro şi Germania au rezistat propunerii de reducere a sumei de bani. Totuşi, FMI şi-a condiţionat prezenţa în programul de bailout de încheierea unui acord privind reducerea datoriei elene. Atena şi creditorii săi au avut dispute luni de zile în legătură cu reformele şi reducerea cheltuielilor bugetare pe care ar trebui să le aplice Grecia în schimbul accesului la următoarea tranşă de bani.

În luna iulie, Grecia va trebui să ramburseze 3,5 miliarde de euro Băncii Centrale Europene (BCE) şi Fondului. În plus, banii sunt necesari pentru a acoperi cheltuieli bugetare zilnice şi salarii din sectorul public.

Noile împrumuturi prevăzute în programul de bailout sunt acordate numai în cazul în care Atena va implementa reformele şi măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali.

FMI: Grecia are nevoie de reducere necondiţionată a datoriei

Modul în care s-ar putea reduce datoria Greciei, o condiţie asupra căreia FMI a insistat pentru a lua în considerare furnizarea oricărui suport financiar suplimentar pentru eleni, a rămas un punct tensionat la întâlnirea de marţi din Bruxelles. Unii au speculat că FMI s-ar putea retrage din acest bailout.

Christine Lagarde, şefa Fondului, nu a fost prezentă la discuţiile de marţi, ducând la unele speculaţii că nu va putea fi încheiat acordul. Şeful Eurogrupului a declarat însă că prezenţa FMI în acest program este importantă. “Nu avem o opţiune să mergem la drum fără FMI”, a susţinut Jeroen Dijsselbloem.

Germania, motorul economic al UE, s-a opus până acum oricărei forme de reducere a datoriei, insistând că Atena trebuie să implementeze reforme financiare şi structurale mai mari înainte ca o eventuală reducere a a datoriei elene să fie luată în considerare de creditorii UE.

Reformele elene

Pentru a asigura deblocarea fondurilor programului de bailout, Parlamentul elen a adoptat duminică un proiect de reformă privind creşterea taxelor, aplicarea de noi măsuri de austeritate şi crearea unui nou superfond de privatizare, care va gestiona aproape întreaga proprietate de stat.

Noul proiect prevede că impozitul pe vânzări în cazul produselor alimentare şi al băuturilor va creşte de la 23 la 24%. Petrolul, motorina, electricitatea, Internetul, comunicaţiile mobile, ţigările şi alcoolul vor fi de asemenea mai scumpe. Turiştii vor plăti o taxă suplimentară pentru cazarea la hoteluri şi vor plăti mai mult pentru vizitarea muzeelor. Noul fond de privatizare controversat, controlat de creditorii ţării, va fi folosit pentru a vinde companii publice. O altă parte controversată a proiectului include un mecanism de reducere în mod automat a cheltuielilor publice în cazul unor depăşiri bugetare.

Partidul de guvernământ Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras, este criticat atât de opoziţia politică, cât şi de cetăţenii greci care se opun cu tărie numeroaselor măsuri de austeritate adoptate de Grecia pentru a satisface cerinţele creditorilor săi.

În aceste condiţii, duminică, înainte de a fi votat noul proiect de reformă, peste 10.000 de persoane au protestat împotriva măsurilor guvernului elen.