FMI: Datoria elenă este “nesustenabilă” şi reducerea ei este “esenţială”
Fondul Monetar Internaţional (FMI) doreşte ca partenerii europeni ai Greciei să ofere Atenei o reducere substanţială a datoriei sale pe care o vede ca fiind “foarte greu sustenabilă”, conform unui memorandum al FMI ce a fost văzut de Reuters.
Sigla Fondului Monetar Internaţional. (Captură Foto)
Marţi, Grecia şi inspectori trimişi de creditorii săi internaţionali (FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană) au amânat discuţiile asupra unei evaluări a noului program de salvare financiară a Greciei. Amânarea s-a produs în principal din cauza unei neînţelegeri ivite între creditori, privind discrepanţa fiscală prevăzută pentru 2018 şi rezistenţa Atenei faţă de unele reforme nepopulare.
Inspectorii vor relua evaluarea după întâlnirea de primăvară a FMI ce va avea loc în această săptămână în Washington, unde creditorii sunt de asemenea aşteptaţi să discute despre reformele elene şi datoria Greciei.
Ministrul elen al Finanţelor Euclid Tsakalotos şi omologul său german Wolfgang Schaeuble, care a declarat marţi pentru Reuters că nu vede necesitatea restructurării datoriei grecilor, vor fi de asemenea prezenţi la întâlnirea FMI.
“Pentru a reface sustenabilitatea datoriei [elene], pe lângă eforturile noastre de reformă, va fi esenţială o acţiune decisivă din partea partenerilor europeni pentru aprobarea unei reduceri a datoriei”, conform FMI.
Instituţiile UE se aşteaptă ca Grecia să aibă un deficit fiscal echivalent cu 3% din producţia economică a anului 2018, în timp ce FMI prevede un deficit de 4,5%.
De asemenea, instituţiile UE consideră că Atena poate atinge un excedent primar de 3,5% din PIB până în 2018, obiectiv prevăzut în ultimul său program de bailout.
Dar Memorandumul provizoriu al FMI pentru Politici Financiare şi Economice (MPFE), care este întocmit în timpul evaluării, a prevăzut un deficit primar de 0,5% în acest an, un excedent de 0,25% în 2017 şi un excedent primar de doar 1,5% în 2018.
MPFE mai susţine că aceste cifre reflectă ineficienţa reformelor, după ani de ajustări şi presiuni sociale în Grecia cauzate de şomajul ridicat, care a crescut la 24,4% în luna ianuarie.
Memorandumul provizoriu a prevăzut o rată medie de creştere economică de 1,25% pe termen lung, ceea ce este mai puţin decât previziunea anterioară.
Pentru a contracara noi deficite în privinţa fondului pentru pensii, Grecia ar trebui să implementeze măsuri în valoare de alte 0,5 procente din PIB, dar fără a include alte tăieri la pensiile sale principale, care vor fi îngheţate prin lege, a susţinut FMI.
Guvernul de stânga al Greciei, care a fost reales în septembrie 2015 pe baza promisiunilor că va reduce impactul negativ al austerităţii şi care are o majoritate parlamentară fragilă, nu doreşte să afecteze şi mai mult cei 2,7 milioane de pensionari ai ţării, ale căror pensii au fost reduse cu 11% începând cu 2010.
Grecia şi creditorii săi discută despre liberalizarea pieţei de împrumuturi ca parte a măsurilor ce ar trebui luate pentru a reduce volumul creditelor neperformante. Atena îşi va modifica legislaţia pentru a permite vânzarea liberă şi imediată de credite performante şi neperformante de către instituţii nebancare, mai susţine memorandumul FMI.
