Grecia aprobă un controversat proiect de lege privind austeritatea

Parlamentul grec a adoptat ultima propunere a coaliţiei de guvernare pentru cheltuielile bugetare, care include tăieri financiare suplimentare şi noi reforme economice.

Toţi cei 153 de membri ai coaliţiei prim-ministrului Alexis Tsipras în parlamentul unicameral de 300 de locuri au votat pentru pachetul de măsuri impus de creditorii internaţionali pentru deblocarea unor fonduri vitale pentru Grecia. Toţi parlamentarii din opoziţie s-au opus proiectului de lege.

În timp ce legiuitorii votau proiectul, poliţia a avut altercaţii pe străzile Atenei cu manifestanţii furioşi – ultimul dintre numeroasele proteste şi greve generale care au zguduit ţara în ultima perioadă.

Mulţi greci se opun măsurilor de austeritate care urmăresc să economisească 5,4 miliarde euro. Noua lege prevede mărirea contribuţiilor la securitatea socială şi pensii, precum şi a taxelor pentru majoritatea cetăţenilor ţării.

Uniunea Europeană şi creditorii internaţionali cer aceste măsuri dure în schimbul deblocării unui pachet de ajutor financiar în valoare de 86 miliarde de euro, ce a fost semnat în iulie 2015. Este cel de-al treilea pachet de salvare financiară (bailout) oferit Greciei din 2010, când ţara a fost cuprinsă de criza economică.

Proteste în Atena

Aproximativ 15.000 de persoane s-au prezentat duminică la marşul din Atena şi oraşul Thessaloniki, protestând împotriva adoptării noilor măsuri de austeritate.

Manifestanţii au declarat că aceste “măsuri dureroase” ar putea duce la dizolvarea sistemului de asigurări sociale din Grecia.

Forţele de ordine, desfăşurate pentru a controla protestele, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii din Piaţa Syntagma din Atena, după ce unii dintre aceştia au aruncat cu cocteiluri Molotov şi alte obiecte în poliţişti.

Poliţia a estimat la 20.000 numărul de participanţi la protestul iniţial paşnic, dar o mare parte dintre aceştia au fugit după izbucnirea violenţelor.

Tsipras apără reformele. FMI doreşte reducerea datoriei elene

Tsipras a susţinut vineri măsurile, precizând că ele îi vor cruţa pe cei mai săraci, dar sindicatele elene ale muncii nu s-au arătat convinse, paralizând transportul public pe cuprinsul ţării cu greve ce au intrat duminică în cea de-a treia zi.

Reducerile de pensii urmăresc să economisească 1,8 miliarde de euro, în timp ce reformele fiscale ar putea atrage o altă sumă de 1,8 miliarde de euro. Parlamentul elen va decide şi în privinţa creşterii taxelor indirecte pentru se putea colecta aceeaşi sumă din nou.

În acelaşi timp, FMI şi unii politicieni europeni au făcut apel pentru reducerea datoriei Greciei. Fondul Monetar Internaţional a avertizat că rambursările masive de datorii efectuate în prezent de Grecia nu vor putea fi susţinute pe termen îndelungat.

Previziunile economice publicate săptămâna trecută de Comisia Europeană au estimat că datoria publică a Greciei va creşte la 182,8% din PIB în 2016 – un record în interiorul zonei euro.