Lagarde şi Merkel divizate în privinţa reducerii datoriei elene

În cadrul unei întâlniri cu primele cinci organizaţii economice din lume, cancelarul german Angela Merkel a cerut FMI-ului să se implice în eforturile de salvare financiară a Greciei, în condiţiile în care temerile referitoare la o nouă criză a datoriilor par să fie tot mai puternice.
Christine Lagarde (Captură Foto)
Andrei Popescu
06.04.2016

Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi în Berlin că o reducere a datoriei Greciei nu este posibilă cât timp ţara rămâne în zona euro, adăugând că Germania doreşte o concluzie rapidă asupra evaluării programului de salvare financiară (bailout).

FMI a cam evitat să participe în programul de bailout fără o promisiune fermă din partea UE cu privire la reducerea datoriei Greciei.

În timp ce doreşte ca FMI să se implice în această chestiune, Germania a declarat că reducerea datoriei nu poate fi discutată până când Atena nu demonstrează că se conformează cu termenii bailout-ului.

“În opinia noastră, [reducerea datoriei elene] nu este un lucru posibil din punct de vedere legal în zona euro”, a declarat Merkel reporterilor în Berlin după întâlnirea cu şefa FMI Christine Lagarde şi alţi lideri economici globali.

“Poziţia Germaniei este aceea ca FMI să participe la un acord. ... Dorim o concluzionare rapidă a acestor discuţii”, a adăugat cancelarul german.

Premierul Alexis Tsipras speră să fie o evaluare reuşită, care va debloca fonduri de salvare financiară din valoarea de aproximativ 5 miliarde de euro, va pava drumul pentru discuţii asupra reducerii datoriei şi va convinge elenii epuizaţi de măsurile de austeritate că sacrificiile lor vor conta.

Noua tranşă din bailout este necesară pentru rambursarea unor împrumuturi de la FMI şi Banca Centrală Europeană, precum şi pentru acoperirea unor datorii interne.

Grecia a semnat în 2015 un acord pentru bailout în valoare de 86 miliarde de euro, cel de-al treilea ajutor financiar internaţional începând cu 2010, care a ajutat ţara să nu părăsească în mod forţat zona euro. Până acum, Atena a primit doar 21,4 miliarde dintr-o tranşă iniţială de 26 miliarde de euro.

Duminică, Lagarde a negat că personalul FMI ar dori să apropie Grecia de incapacitatea de plată, după divulgarea transcrierii unei convorbiri telefonice în care oficiali ai fondului aparent au discutat despre tactici de intimidare pentru a obţine un acord din partea elenilor. Şefa FMI a adăugat că instituţia pe care o conduce este determinată să acorde ajutor în continuare.

Lagarde a precizat că în Grecia trebuie să există o “sustenabilitate pe termen lung”, adăugând că “sustenabilitatea datoriei va conta pentru investitorii din sectorul privat”.

“Cu siguranţă nu suntem unde am dori să fim şi în special unde ar trebui să fie Grecia pentru a putea fi stabilă, pentru a fi prosperă şi pentru a putea răspunde la nevoile populaţiei elene”, a adăugat Lagarde.

Guvernul lui Merkel a fost forţat să excludă reducerea datoriei elene din nou în această săptămână, după publicarea din weekend a unor comentarii din partea unor oficiali de top ai FMI, care a criticat eşecul Europei de a cădea de acord asupra nivelului datoriei grecilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor