Mii de ucraineni protestează împotriva măsurilor de austeritate

Aproximativ 2.000 de ucraineni s-au adunat marţi în faţa clădirii Parlamentului din Kiev pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate ale guvernului.

Manifestanţii i-au cerut premierul Arseni Iaţeniuk să suspende măsurile dictate de creditorii internaţionali, adică să reducă, printre altele, beneficiile sociale şi subvenţiile de stat.

Situaţia nu se anunţă prea roză pentru ucraineni deoarece bugetul de stat este aşteptat să fie redus cu 10% iar preţurile la gaz se vor scumpi de trei ori.

Majoritatea tăierilor vor avea loc în sectorul social, iar 10% dintre funcţionarii publici ai ţării sunt aşteptaţi să îşi piardă slujbele.

Studenţii au participat de asemenea la protest, criticând scăderea cu 20% a cheltuielilor pentru educaţie, anularea burselor şcolare şi creşterea taxelor şcolare. De asemenea, ei au protestat împotriva închiderii a aproximativ 400 de şcoli.

Manifestaţia a avut loc după ce Iaţeniuk a anunţat măsurile proiectate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de alţi creditori în schimbul ajutorului financiar.

Conform premierului, Ucraina “a primit în acest an ajutoare financiare în valoare de 9 miliarde de dolari de la FMI, Banca Mondială şi alte instituţii financiare”, dar a cheltuit 14 miliarde de dolari.

Acesta a adăugat că Ucraina ar avea nevoie de încă 15 miliarde de dolari pentru anul următor.

În acelaşi timp, criza din estul Ucrainei prezintă oarecare semne că situaţia s-ar detensiona după ce s-a anunţat că o nouă rundă de discuţii pentru pace între Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa va avea loc în capitala statului Belarus între 24 şi 26 decembrie.

De luni de zile în Ucraina de Est au loc lupte care s-au soldat cu multe victime, ca urmre a acţiunilor separatiştii proruşi de a controla zona.

Acest conflict şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.