Poroşenko anunţă noi discuţii pentru pace cu rebelii

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko (SERGEI SUPINSKY/AFP/Getty Images)

O nouă rundă de discuţii pentru pace între Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa va avea loc în capitala statului Belarus între 24 şi 26 decembrie, a susţinut preşedintele ucrainean Petro Poroşenko într-o declaraţie.

Datele au fost stabilite într-o conversaţie telefonică între preşedintele francez Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin.

În declaraţia sa de luni, Poroşenko a susţinut că liderii au evidenţiat necesitatea implementării următorilor paşi ai unui plan de încetare a focului asupra căruia s-a căzut de acord în prima rundă de discuţii care a avut loc în luna septembrie la Minsk. Acest plan urmăreşte să ducă la o încetare a conflictului separatist din teritoriile estice ale Ucrainei în care au murit peste 4.700 de oameni.

“Participanţii au căzut de acord asupra necesităţii implementării tuturor punctelor înţelegerii din Minsk, incluzând problema încetării focului ... retragerea armelor grele şi de asemenea eliberarea imediată a tuturor ostaticilor”, a susţinut Poroşenko.

Acordul din septembrie a fost încălcat de ambele părţi dar violenţele s-au redus semnificativ în decembrie, crescând speranţele pentru eventuale discuţii suplimentare, deşi planurile precedente au fost amânate.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care susţine că le are Occidentul.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.