Marea Britanie vizează 101 nave în cadrul „celor mai mari sancţiuni din istorie” împotriva flotei fantomă a Rusiei

Finlanda a abordat şi a reţinut petrolierul Eagle S, suspectat de deteriorarea cablului electric submarin Estlink 2 care leagă ţara de Estonia. Nava, care transporta petrol din Rusia către Egipt, avea una dintre ancore smulsă şi pare să fi fost avariată. (X - screenshot)
Redacţia
10.05.2025

La 9 mai, Regatul Unit a anunţat cel mai amplu pachet de sancţiuni împotriva aşa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, impunând restricţii asupra a 100 de petroliere şi a unei nave suplimentare despre care se spune că ar sprijini guvernul rus.

Flota fantomă a Moscovei este formată din petroliere vechi utilizate pentru a eluda sancţiunile, inclusiv cele impuse de Regatul Unit, UE şi SUA. Aceste nave operează adesea sub structuri de proprietate obscure, utilizează pavilioane de complezenţă şi se sustrag supravegherii occidentale.

Ultima rundă de sancţiuni impuse de Londra vizează 100 de petroliere din flota fantomă care au transportat mărfuri în valoare de peste 24 de miliarde de dolari din 2024, potrivit unui comunicat de presă. Sancţiunile vizează, de asemenea, o altă navă „implicată în obţinerea unui beneficiu sau în sprijinirea” Kremlinului, precum şi mai multe persoane şi entităţi din sectoarele energetic şi financiar din Rusia.

Sancţiunile au scopul de a perturba capacitatea Rusiei de a finanţa războiul pe scară largă împotriva Ucrainei şi de a proteja infrastructura submarină de riscurile prezentate de navele potenţial nesigure.

„Ameninţarea pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea noastră naţională nu poate fi subestimată, de aceea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a distruge operaţiunile flotei sale fantomă, pentru a priva maşina sa de război de veniturile din petrol şi pentru a proteja infrastructura submarină de care depindem în viaţa de zi cu zi”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.

Ultimul pachet de sancţiuni înseamnă că Marea Britanie a impus sancţiuni asupra unui număr mai mare de nave ale flotei fantomă decât orice altă ţară.

Starmer a anunţat sancţiunile în cadrul unei reuniuni a Forţei Expediţionare Comune (JEF), o coaliţie condusă de Marea Britanie şi formată din 10 ţări nord-europene membre NATO, care s-a reunit astăzi la Oslo. În ianuarie, JEF a creat un sistem de urmărire pentru a alerta aliaţii în cazul în care o navă reprezintă o ameninţare pentru infrastructura cablurilor submarine şi pentru a monitoriza flota fantomă a Rusiei.

Sistemul a fost dezvoltat după ce, în lunile precedente, mai multe cabluri de telecomunicaţii şi energie din Marea Baltică au fost avariate.

Coaliţia JEF doreşte să stabilească „un parteneriat consolidat cu Ucraina”, oferind Kievului sprijin în materie de formare şi de combatere a dezinformării, în timp ce învaţă din experienţa de pe câmpul de luptă a trupelor ucrainene, potrivit Londrei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor