Marea Britanie vizează 101 nave în cadrul „celor mai mari sancţiuni din istorie” împotriva flotei fantomă a Rusiei

La 9 mai, Regatul Unit a anunţat cel mai amplu pachet de sancţiuni împotriva aşa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, impunând restricţii asupra a 100 de petroliere şi a unei nave suplimentare despre care se spune că ar sprijini guvernul rus.
Flota fantomă a Moscovei este formată din petroliere vechi utilizate pentru a eluda sancţiunile, inclusiv cele impuse de Regatul Unit, UE şi SUA. Aceste nave operează adesea sub structuri de proprietate obscure, utilizează pavilioane de complezenţă şi se sustrag supravegherii occidentale.
Ultima rundă de sancţiuni impuse de Londra vizează 100 de petroliere din flota fantomă care au transportat mărfuri în valoare de peste 24 de miliarde de dolari din 2024, potrivit unui comunicat de presă. Sancţiunile vizează, de asemenea, o altă navă „implicată în obţinerea unui beneficiu sau în sprijinirea” Kremlinului, precum şi mai multe persoane şi entităţi din sectoarele energetic şi financiar din Rusia.
Sancţiunile au scopul de a perturba capacitatea Rusiei de a finanţa războiul pe scară largă împotriva Ucrainei şi de a proteja infrastructura submarină de riscurile prezentate de navele potenţial nesigure.
„Ameninţarea pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea noastră naţională nu poate fi subestimată, de aceea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a distruge operaţiunile flotei sale fantomă, pentru a priva maşina sa de război de veniturile din petrol şi pentru a proteja infrastructura submarină de care depindem în viaţa de zi cu zi”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.
Ultimul pachet de sancţiuni înseamnă că Marea Britanie a impus sancţiuni asupra unui număr mai mare de nave ale flotei fantomă decât orice altă ţară.
Starmer a anunţat sancţiunile în cadrul unei reuniuni a Forţei Expediţionare Comune (JEF), o coaliţie condusă de Marea Britanie şi formată din 10 ţări nord-europene membre NATO, care s-a reunit astăzi la Oslo. În ianuarie, JEF a creat un sistem de urmărire pentru a alerta aliaţii în cazul în care o navă reprezintă o ameninţare pentru infrastructura cablurilor submarine şi pentru a monitoriza flota fantomă a Rusiei.
Sistemul a fost dezvoltat după ce, în lunile precedente, mai multe cabluri de telecomunicaţii şi energie din Marea Baltică au fost avariate.
Coaliţia JEF doreşte să stabilească „un parteneriat consolidat cu Ucraina”, oferind Kievului sprijin în materie de formare şi de combatere a dezinformării, în timp ce învaţă din experienţa de pe câmpul de luptă a trupelor ucrainene, potrivit Londrei.