Marea Britanie şi sistemul său de măsură diferit de cel european

Există o ţară în Europa care a fost mereu reticentă să renunţe la sistemul de măsură imperial (anglo-saxon): Marea Britanie. Reticenţa britanicilor faţă de sistemul de măsurare european - sistemul metric zecimal - este la fel de mare ca şi refuzul lor faţă de Europa, în general, şi de Uniunea Europeană, în particular. Ei recunosc unele avantaje, dar refuză să renunţe la propriul sistem şi să adopte ceea ce percep drept o impunere din afară, chiar dacă această percepţie este de multe ori falsă, notează ziarul El Pais în ediţia sa online.

El Pais publică reportaje din fiecare dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o populaţie de 500 de milioane de cetăţeni, chemaţi să îi aleagă, între 22-25 mai, pe cei 751 de eurodeputaţi care vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Puţini europeni ştiu că un deget are 23 de milimetri, un pint are 600 de grame şi o livră cântăreşte 16 uncii. Sunt unităţi de măsură calculate pe baza experienţei umane şi care implicau deosebiri în funcţie de diferitele ţări. Prin urmare, au fost înlocuite treptat de un singur sistem de măsurare universal - sistemul metric zecimal - introdus de revoluţionarii francezi în 1789.

'Fiecare ţară îşi are propria cultură şi moştenire. Este o chestiune care face parte din identitatea britanică', spune scriitorul Warwick Cairns, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Britanice de Cântărire şi Măsurare (BWMA, în engleză). El dă asigurări că sistemul metric zecimal este util pentru calculele matematice. Totuşi, în viaţa de toate zilele este mai util cel care se bazează pe măsurile umane, precum piciorul sau degetul, cum făceau romanii în antichitate. 'Este mult mai comod, nu poţi să fii raţional în toate', susţine el.

În spatele logicii sale se întrezăresc însă multe idei care alimentează euroscepticismul. Nu euroscepticismul populist împotriva imigranţilor, ci cel resimţit de britanici faţă de UE care vrea să le fure identitatea şi să le impună decizii greu de înţeles pentru ei şi considerate 'din afară'.

Cum poate însă funcţiona comerţul mondial, fără un sistem comun de măsurare? La această întrebare el recunoaşte că dacă ceva produs în China este vândut în Marea Britanie sau în SUA este nevoie de o compatibilitate a sistemelor de măsurare. De aceea, este bine să existe două sisteme. Există produse precum lentilele de camere foto pentru care este mai practic să se folosească milimetri. Sunt lentile de 50 de milimetri, nu de două degete, recunoaşte el. 'Important este să nu forţăm oamenii să adopte exclusiv un sistem sau altul', explică scriitorul englez.

Deşi se corelează sistemul metric cu construcţia europeană, având în vedere că acquis-ul comunitar l-a impus ca obligatoriu, primele dezbateri parlamentare privind adoptarea sa în Marea Britanie datează din 1818. Londra, la cererea Federaţiei Industriilor Britanice, a aprobat în 1965 un program privind introducerea sa, cu zece ani înainte de aderarea Marii Britanii la pe atunci Comunitatea Economică Europeană, devenită Uniunea Europeană.

Acum Bruxellesul este acuzat că impune sistemul metric zecimal, dar se uită că în 1603 când s-au contopit coroanele Angliei şi Scotiei, sistemul de măsurare a fost cel englez în detrimentul celui scoţian. Deşi uzul său este obligatoriu în chestiuni oficiale care afectează viaţa cotidiană, sistemul metric nu este absolut hegemonic. Sistemul imperial încă se foloseşte la indicatoarele de pe şosea care măsoară distanţa în mile şi yarzi. Pint-ul continuă să fie unitatea de măsură pentru bere, cidru sau lapte, acrii pentru terenuri şi uncia pentru metalele preţioase.

Ziarele conservatoare obişnuiesc să folosească sistemul imperial, iar cele mai liberale sistemul metric. Pentru temperatură se foloseşte sistemul Fahrenheit când temperatura este ridicată (38 de grade Celsius înseamnă 100 Fahrenheit) şi Celsius atunci când este foarte scăzută (30 Fahrenheit înseamnă minus un grad Celsius).

În 2001 a ajuns în presă cazul unui vânzător de fructe şi legume care a fost dat în judecată pentru că folosea sistemul imperial pentru a cântări marfa. Comerciantul a pierdut procesul - cunoscut ca 'martiriul sistemului metric' - dar cazul a eliminat total ideea de a renunţa complet la sistemul imperial în comerţ, care se foloseşte în paralel cu cel metric zecimal.

Sistemul imperial este materie obligatorie în şcolile britanice, iar actualul ministru al învăţământului, Michael Gove, s-a angajat să aprofundeze înţelegerea şi echivalenţa între cele două sisteme de măsurare.