Operaţiunea "Pânza de păianjen": Ce ştim despre atacul cu drone al Ucrainei asupra bombardierelor Rusiei

Serviciile de securitate ucrainene au lansat duminică un atac masiv cu drone împotriva bazelor aeriene militare ruse, lovind la mii de kilometri de linia frontului, în ceea ce preşedintele Volodimir Zelenski a numit cea mai lungă operaţiune de acest gen din istoria ţării.

Operaţiunea, denumită „Pânza de păianjen”, a necesitat luni de pregătiri şi introducerea clandestină a dronelor pe teritoriul rusesc.

Iată ce scrie Moscow Times despre atacurile care au avut loc în ajunul negocierilor de la Istanbul între Rusia şi Ucraina pentru a explora perspectivele unui armistiţiu:

Ce a pierdut Rusia?

Ucraina a afirmat că a provocat pagube semnificative. Însă, deocamdată, amploarea acestora nu poate fi verificată în mod independent.

O sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că atacurile coordonate au lovit 41 de aeronave utilizate pentru „bombardarea oraşelor ucrainene”, citând bombardierele strategice Tu-95 şi Tu-22 şi aeronava de detectare radar şi comandă A-50.

Dacă se confirmă, cea mai mare victorie pentru Kiev ar putea fi avarierea unui A-50, pe care Rusia îl foloseşte pentru a coordona avioanele de vânătoare şi pentru a detecta rachetele de apărare antiaeriană ucrainene.

Se estimează că mai puţin de 10 astfel de avioane sunt în serviciu. Acesta ar fi al treilea pe care Rusia îl pierde de la invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, alte două fiind doborâte cu rachete sol-aer de către Ucraina la începutul anului 2024.

Rusia nu mai produce avioanele Tu-95MS sau Tu-22 M3, care se crede că se numără printre cele incendiate. Împreună cu Tu-160, aceste bombardiere cu rază lungă de acţiune sunt capabile să transporte 16 rachete de croazieră capabile să zboare peste 2.000 de kilometri.

Rachetele reprezintă o problemă deosebită pentru apărarea antiaeriană ucraineană, care nu a reuşit să intercepteze niciuna dintre cele nouă rachete lansate împotriva ţării în noaptea de 24 mai. Datorită vitezei şi manevrabilităţii lor, acestea pot fi doborâte doar cu rachete din sistemele Patriot fabricate în SUA sau SAMP-T franco-italiene.

Ucraina a rămas fără rachete SAMP-T la sfârşitul lunii mai. Kievul a solicitat mai multe rachete Patriot de la Washington, despre care secretarul de stat Marco Rubio a declarat „sincer, nu avem”.

Washingtonul încurajează alte ţări să doneze bateriile şi rachetele Patriot Ucrainei. Pe 10 mai, au dat undă verde Germaniei să transfere 100 de rachete de apărare antiaeriană din propriile stocuri.

Însă multe ţări europene sunt reticente să renunţe la echipamente de care ar putea avea nevoie pentru propria apărare şi pe care nu le pot înlocui cu uşurinţă. Producătorul Raytheon poate produce doar 12 baterii Patriot pe an, precum şi 740 de rachete interceptoare, împreună cu producţia Lockheed Martin.

Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „mai multe avioane au luat foc” în urma unui atac cu drone asupra unor baze din regiunile Murmansk, în Arctica rusă, şi Irkutsk, în estul Siberiei.

Incendiile au fost stinse, a declarat ministerul, şi nu au provocat victime, adăugând că suspecţii au fost „arestaţi”.

Serviciile de Securitate ucrainene au declarat că au distrus 34% din bombardierele strategice ruseşti care transportau rachete de croazieră, susţinând că au provocat pagube în valoare de 7 miliarde de dolari.

Modul de operare

Operaţiunea „Pânza de păianjen” a fost pregătită de peste un an şi jumătate, a declarat sursa SBU ucraineană, adăugând că a necesitat o logistică deosebit de complexă.

Ucraina lansează în mod regulat drone pentru a lovi ţinte din Rusia, ca răspuns la invazia rusă din 2022, dar modul de operare utilizat de data aceasta a fost diferit.

Sursa ucraineană din domeniul securităţii a declarat că dronele au fost introduse ilegal în Rusia şi ascunse în structuri din lemn (case) instalate pe camioane.

Acoperişurile structurilor au fost apoi deschise de la distanţă pentru a permite dronelor să zboare către ţintele lor.

Fotografiile distribuite de SBU arată numeroase drone mici de culoare neagră ascunse în ceea ce par a fi containere de transport.

Ministerul rus al Apărării a confirmat că dronele nu au fost lansate de pe teritoriul ucrainean, ci „în imediata apropiere a bazelor aeriene”.

Cea mai lungă rază de acţiune din istorie

Duminică, Zelenski a salutat rezultatele «strălucitoare» ale operaţiunii, pe care a numit-o „cea mai lungă operaţiune” din cei peste trei ani de război.

Folosind 117 drone, Ucraina a reuşit să ajungă în regiuni aflate la mii de kilometri de front, în condiţiile în care atacurile sale se concentrează, în general, pe zone apropiate de graniţele sale.

Două dintre bazele aeriene pe care Ucraina a declarat că le-a lovit, Olenya şi Belaya, se află la aproximativ 1.900 de kilometri şi 4.300 de kilometri de Ucraina. Prima este situată în Arctica rusă, cealaltă în estul Siberiei.

Ministerul rus al Apărării al a declarat că a contracarat cu succes alte atacuri în regiunile Ivanovo şi Riazan, precum şi în Amur, lângă graniţa cu China.

Consecinţe şi simbolism

Consecinţele atacurilor asupra capacităţilor militare ruse sunt dificil de estimat în acest stadiu.

Ucraina suferă de atacuri aeriene aproape zilnice, care i-au pus la încercare capacităţile de apărare antiaeriană în ultimele săptămâni.

Bloggerii militari ruşi au deplâns o „zi neagră pentru aviaţie” după atacul ucrainean.

Rybar, un cont Telegram apropiat armatei ruse, a calificat atacul drept „o lovitură foarte grea” şi a subliniat ceea ce a numit „erori grave” ale serviciilor de informaţii ruse.

Pasi Paroinen, analist militar al serviciului OSINT al grupului finlandez Black Bird, a declarat că succesul atacului a demonstrat că Rusia nu a reuşit să-şi întărească bazele aeriene împotriva atacurilor aeriene, de exemplu prin construirea de hangare fortificate.

Dar semnificaţia simbolică este importantă pentru Ucraina, a cărei armată se confruntă cu eşecuri pe front din cauza efectivelor limitate şi a dotării sub standard.