Minoritatea turcă din Bulgaria are încredere în UE

În urmă cu şapte ani, când Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, a existat un entuziasm generalizat în rândul minorităţii turce din această ţară pentru oportunităţile care se deschideau în Europa. Azi senzaţia a devenit dulce-acrişoară din cauza situaţiei economice, dar fervoarea europenistă a rămas la fel de mare, informează ziarul El Pais.

El Pais publică reportaje din fiecare din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o populaţie de 500 de milioane de cetăţeni, chemaţi să aleagă, între 22-25 mai, 751 de eurodeputaţi care vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Hassan Azis, bulgar de etnie turcă şi primar al localităţi Kardhzali, asigură că 'entuziasmul a rămas la fel'. Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE. Primarul Azis citează numeroasele investiţii primite de regiune de la UE: o piaţă nouă, proiectul unui parc natural, renovarea sistemului de canalizare, o staţie de epurare a apei pe râul Arda, un centru de îngrijire pentru cei cu dizabilităţi şi lucrări de renovare în toate şcolile oraşului.

În această localitate, aflată la 240 kilometri sud-est de Sofia, se sărbătoreşte de 1 mai ziua profetului Hizir Baba, un personaj sfânt al religiei musulmane. Mii de vizitatori vin în această zi de sărbătoare din satele învecinate din munţii Rodopi în această localitate, aflată mai aproape de Turcia şi Grecia decât de capitala bulgară. În conversaţii, limba turcă se amestecă cu bulgara, în timp ce oamenii stau la rând pentru a-i aduce ofrande profetului. Aceasta este frontiera orientală a UE. De fapt este o bucăţică de Turcie integrată în UE, menţionează El Pais.

Sărbătoarea a fost şi prilej de lansare a campaniei pentru alegerile europarlamentare a Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS). În Bulgaria sunt interzise partidele pe criterii etnice, dar DPS este în mod neoficial partidul etnicilor turci, care reprezintă circa 10% din populaţie. La actualele alegeri aspiră trei candidaţi. Pentru a-i aduce onoruri lui Hizir Baba au venit musulmani din toate localităţile, chiar şi din Turcia, aflată la distanţă de o sută de kilometri pe şosea.

DPS are faimă de bun administrator şi de partid disciplinat. Pentru cei critici este însă vorba de un partid care îşi plăteşte bine susţinătorii şi care se implantează la sate în mod clientelar. Contribuie la aceasta şi faptul că a jucat rolul de partid-balama oficial al ţării. A susţinut în Parlament toate guvernele democraţiei bulgare, mai puţin cel care a căzut în 2013. Acum a devenit din nou o formaţiune-cheie pentru a susţine guvernul Partidului Socialist alături de - în mod ironic - formaţiunea ultranaţionalistă Ataka, ce aţâţă rivalitatea etnică împotriva musulmanilor şi romilor. Originea minorităţii turce din Bulgaria datează din timpul dominaţiei Imperiului Otoman care a ocupat aceste teritorii între secolele al XIV-lea şi al XIX-lea. Bulgaria a fost eliberată de Rusia în 1878. Afinitatea culturală cu Rusia şi recunoştinţa istorică a bulgarilor creştini ortodocşi sunt vii şi astăzi. Turcii s-au retras în secolul al XIX-lea din estul ţării - Tracia - regiunea care înglobează teritorii de la frontiera triplă a Bulgariei, Greciei şi Turciei.

După un secol de convieţuire tensionată, la sfârşitul epocii comuniste, minoritatea turcă s-a confruntat cu o politică de asimilare la creştinism, prin care statul a încercat să-i facă să renunţe la religie şi la numele lor. Aceasta a fost originea Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi.

Această întărire a tradiţiilor, a structurilor partidului şi a influenţei în politica naţională au contribuit la alimentarea resentimentelor istorice a unei mari părţi a populaţiei bulgare faţă de minoritatea turcă. La Kardhzali, de exemplu, aceste resentimente se axează asupra unor capacităţi aparent mai mari a turcilor pentru afaceri şi a sprijinului reciproc al comunităţii lor.

'Noi, musulmanii din Bulgaria, ne vedem ca o parte inseparabilă a societăţii', spune Shabanali Ahmed, şeful Consiliului Suprem Musulman din Bulgaria. El asigură că există o diminuare a sentimentelor antiturce în rândul majorităţii bulgare şi că originea neîncrederii este 'total politică'.

Străzile din Kardhzali par să-i dea dreptate. Este un oraş paşnic. Singura preocupare este că UE, dincolo de faptul că aduce investiţii, a pus capăt modului de viaţă cu care erau obişnuiţi.

Turcii lucrau înainte într-una din zonele cele mai bogate în culturi de tutun, în timp ce bulgarii lucrau în industria comunistă. Localnicii regretă nespus vremurile vechii industrii. La Kardhzali, se făcea aparatură pentru industria aeronautică şi se fabricau piese pentru Sputnik. Inginerii de atunci sunt acum mecanici auto sau lucrează la negru, mărturiseşte un localnic.