Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc

Popularitatea litoralului bulgăresc al Mării Negre a fost în continuă creştere în ultimii ani. Industria turistică din Bulgaria a cunoscut şi ea o creştere mare, ajungând una din principalele surse de venit ale bugetului de stat. Oferta pentru litoralul Bulgariei este orientată către clienţii cu bugete de vacanţă mai reduse, oferind o alternativă ieftină staţiunilor din vestul Europei însa cu o calitate a serviciilor ce nu este departe de cele vest-europene în staţiunile de top din Bulgaria, cum ar fi Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Duni.

Turismul se bazează în principiu pe trei componente fundamentale: geografie (relief, climă), infrastructură (incluzând aici şi obiectivele turistice) şi oameni (respectiv servicii).

Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc. Relief

Bulgaria are un litoral în lungime totală de aproximativ 370 km, dintre care nu mai puţin de 130 km de plaje cu nisip. România are 244 km de ţărm al Mării Negre, dintre care doar vreo 70 km sunt utilizabili pentru turism litoral de masă, respectiv “Riviera românească a Mării Negre”, de la Vama Veche la Năvodari, deoarece restul de ţărm este în zona de Deltă, inutilizabilă, cu mici excepţii (Gura Portiţei) pentru turism de tip “litoral”.

Şi avantajele Bulgariei din punct de vedere geografic nu se opresc la lungimea ţărmului şi a plajelor, ci şi a temperaturilor. În Bulgaria, temperaturile medii anuale pe litoral sunt cu aproximativ 3 grade mai mari iarna-primavara şi cu 1-2 grade mai mari vara-toamna, faţă de litoralul românesc. În plus, din zona Burgas spre sud, până la graniţa cu Turcia, litoralul bulgăresc prezintă deja un climat de profil mediteraneean (deoarece acea zonă se află la sud de Munţii Balcani, care opresc influenţele nordice reci şi astfel clima este influenţată mai mult de Marea Egee, care se află la doar 100 km distanţă de graniţa de sud a Bulgariei).

În Bulgaria sunt locuri unde plajele sunt orientate spre sud, spre nord sau chiar spre vest (cu posibilitatea unor apusuri de soare memorabile). Această diversitate este bună pentru turism, în particular orientarea spre sud sau sud-vest este foarte bună pentru turismul litoral, din numeroase motive, cum ar fi expunerea solară permanentă, dar şi protejarea plajelor de temperaturile mai reci şi de vânt, deoarece la nord sunt în Bulgaria grupuri de dealuri sau munţi (o altă caracteristică foarte interesantă a litoralului bulgăresc spre deosebire de al nostru, care are într-o parte marea şi într-o parte câmpia, cu foarte puţin locuri deluroase, care evident sunt mai pitoreşti, aşa cum o demonstrează şi rivierele franceză şi italiană, foarte “franjurate” şi abrupte).

Ţărmul mai fragmentat din Bulgaria mai oferă încă un alt mare avantaj pentru sporturile de apă: golfurile Mării Negre, care sunt inexistente în România dar destul de răspândite şi “adăpostite de furtuni” pe litoralul bulgăresc (la Balcik, Varna, Burgas, Sozopol, Nessebar, Chernomoret sau Pomorie) permit şi bărcilor sau yacht-urilor nişte trasee mai plăcute, mai pitoreşti, în acelaşi timp constituie şi “porturi naturale” bune pentru a ancora o barcă şi sunt mai ferite şi mai sigure pentru înotători, spre deosebire de litoralul foarte drept din România, unde intri în marea deschisă de la primii metri parcurşi cu o ambarcaţiune sau înot.

Cu alte cuvinte, se impune o primă constatare: chiar dacă în România şi Bulgaria, nu ar exista absolut niciun hotel, nicio staţiune pe litoral, ar fi oricum mai indicat pentru un turist să meargă pe litoralul bulgăresc şi nu pe cel românesc ţinând cont doar de avantajele naturale.

Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc. Infrastructura

Litoralul bulgăresc este vizitat în fiecare an de aproximativ două milioane de turişti, dintre care o proporţie covârşitoare, respectiv 70%, sunt străini. În comparaţie, pe litoralul din România vin mai puţin de 1,2 milioane de turişti, dintre care străinii reprezintă circa 30.000. De ce?

Bulgarii şi-au vândut hotelurile tour-operatorilor germani care au venit mai întâi cu know-how-ul, iar mai apoi cu miile de turişti nemţi, în timp ce românii au dat hotelurile în locaţie de gestiune şefilor de sală şi directorilor de societăţi turistice pe sume infime şi pe baza unor licitaţii dubioase. Rezultatul este diferenţa de turişti care vizitează litoralul bulgăresc. Aceştia se pot relaxa în cele aproximativ 250 de hoteluri deschise pe litoralul românesc, care totalizează aproximativ 120.000 de locuri de cazare. La bulgari însă găsim aproximativ 350.000 de locuri de cazare, majoritatea hotelurilor deţinând patru şi cinci stele. Aici găsim lanţuri internaţionale precum Iberostar, Berlin, Kempinski, Sol Melia, Royal sau Golden Tulip. În ultimii ani, pe litoralul românesc rar s-a asistat la inaugurări spectaculoase de spaţii de cazare sau de locuri de agrement. Printre excepţii se numără construcţia parcului acvatic Aqua Magic (în 2003) şi a telegondolei din Mamaia (în 2004) sau redeschiderea hotelului de cinci stele Vega din aceeaşi staţiune (în 2008) de către Vega Turism, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu. De asemenea, în 2007 s-a deschis Hotelului Saturn de cinci stele, iar în 2008 a Hotelului Cleopatra (patru stele), ambele din Saturn.

Bulgarii plusează la capitolul servicii şi "au fost ajutaţi" şi de aspectele naturale (clima mai blândă sau relief mai spectaculos), dar au ştiut şi cum să investească masiv în infrastructură şi cum să atragă de partea lor investitori internaţionali de calibru precum TUI sau Neckerman - Thomas Cook.

Succesul înregistrat de bulgari ar putea fi explicat şi prin faptul că au ştiut cum să gestioneze mai bine afacerile de pe litoral şi au aplicat o strategie care a dat roade. Mai exact, au preferat să nu împartă pe bucăţele vechile staţiuni comuniste şi au ales să le privatizeze în bloc, spre deosebire de români, care au fost mai degrabă dezordonaţi, au concesionat şi au privatizat ineficient o serie de hoteluri, adjudecate de oameni de afaceri prin licitaţii controversate.

Totodată bulgarii au două aeroporturi care deservesc litoralul, în Burgas şi Varna. În comparaţie, noi nu avem decât foarte puţine curse charter care sosesc cu străini, pe un singur aeroport, Mihail Kogălniceanu.

Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc. Servicii

Pachetele turistice de pe litoralul bulgăresc vin cu preţurile mai bune pentru segmentul de patru stele - pentru o săptămână de cazare la un hotel de patru stele, cu toate mesele incluse, în Bulgaria, o familie plăteşte până la 800 de euro. În România, tariful variază între 600 şi 700 de euro, doar cazare şi micul dejun.

Animaţia din hoteluri, reprezintă un alt avantaj. Spre deosebire de hotelierii români, cei bulgari sunt pregătiţi să îi distreze pe turişti şi dacă timpul este urât, cu diverse programe şi spectacole. De asemenea, s-au gândit şi la cei mai mici şi au făcut, în interiorul hotelurilor, cluburi pentru copii. Aceştia se joacă sau învaţă să picteze ori să danseze, sub supravegherea personalului calificat.

În Bulgaria există multe hoteluri care oferă şi servicii ultra all inclusive. Pe litoralul românesc, doar zece hoteluri oferă servicii all inclusive. Niciunul însă nu are regim ultra all inclusive. Diferenţa dintre all inclusive şi ultra all inclusive este dată de calitatea şi felul băuturilor servite. În primul caz, pot fi comandate doar băuturi locale şi puţine mărci de alcool internaţionale. La ultra all inclusive, meniul este mult mai complex şi include un număr mare de branduri de alcool de circulaţie internaţională.

Meniul din hotelurile din Bulgaria este mai bogat, iar chelnerii servesc în regim all inclusive, adică toate felurile de mâncare sunt aşezate în stilul bufetului suedez, iar chelnerii fac doar sugestii şi asistă.

Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc. Avantajele litoralului românesc

Litoralul românesc, îndelung criticat are însă şi avantaje, în ciuda tuturor dezavantajelor expuse.

Preţurile mici pe segmentul de două stele. Dacă în România o familie cu doi adulţi şi doi copii poate sta, timp de o săptămână, cu mic dejun inclus, cu 530 de lei, pe litoralul bulgăresc tarifele pentru aceleaşi condiţii încep de la 400 de euro.

Turiştii au parte de mai multă distracţie decât în Bulgaria, ţinând cont că pe litoralul nostru au loc mai multe evenimente, festivaluri şi competiţii. Mamaia este cunoscută pentru viaţă de noapte intensă, în timp, Vama Veche rămâne un exemplu de nonconformism pe care bulgarii nu îl au.

Apropierea de Delta Dunării reprezintă un mare avantaj, în special pentru turiştii străini care vor să viziteze această rezervaţie. Drumul până în Deltă durează în jur de două ore, dacă este parcurs cu maşina.

Potenţialul balnear şi de SPA , mai ales pentru seniorii care caută baze de tratament. Infrastructura, deşi criticată, poate fi văzută ca un avantaj, mai ales că bulgarii nu au străzi mai bune; ba chiar unele nu au indicatoare clare, pe lângă faptul că majoritatea semnelor rutiere sunt scrise cu caractere slave.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.