Idei de drumeţii montane cu familia

Atunci când ai copii şi iubeşti şi natura, firesc apar şi întrebări de genul: la ce vârstă îi putem lua cu noi pe munte, ce trasee sunt potrivite pentru anumite vârste, cât pot merge copiii fără să obosească sau să se plictisească etc.?

Pentru cei mici, împrietenirea cu natura este foarte importantă, vacanţa a venit şi o ieşire la aer curat este foarte recomandată pentru acest lucru. Există mai multe trasee montane uşor de parcurs, care sunt potrivite şi familiilor cu copii mici. Cei deja rodaţi cu traseele montane şi cu minunile pe care le dezvăluie acestea, îi vor putea învăţa pe cei mici multe lucruri inedite într-o drumeţie pe munte. Părinţii le pot arăta copiilor diferite plante, insecte, specii de animale, îi pot învăţa despre ele.

Drumeţiile montane trebuie să fie uşoare, marcate, fără părţi abrupte, stâncoase. De asemenea, într-o drumeţie montană cu familia trebuie făcute mai multe pauze pentru odihnă şi hidratare.

Idei de drumeţii montane cu familia. Cascada Urlătoarea (foto 1)

La Cascada Urlătoarea se poate ajunge din două direcţii: pe drumul de lângă telecabina din Buşteni sau prin Poiana Ţapului. Cel mai cunoscut şi simplu drum de făcut împreună cu cei mici este cel de lângă telecabină. Se pleacă aşadar de pe Strada Telecabinei şi se înaintează pe un traseu marcat cu punct roşu şi triunghi albastru. Drumul este la început asfaltat, apoi urmează o bucată de urcuş nu foarte greu.

După zona de urcuş, se ajunge într-un punct în care traseele se despart. Triunghiul albastru indică drumul spre Cabana Piatră Arsă, dumneavoastră rămâneţi pe traseul indicat de punctul roşu până sus la Cascadă. Ultima bucată de drum nu se mai urcă, ci se merge lejer, pe o potecă lină şi destul de lată, ca o alee de parc. Traseul se face cam în 30-35 de minute de către adulţi. Dacă sunteţi cu copii, veţi face mai mult.

Lângă Cascada Urlătoarea există un mic loc unde puteţi să faceţi un popas, câteva băncuţe şi o masă.

Idei de drumeţii montane cu familia. Cascada Cailor, Maramureş (foto 2)

Unul dintre cele mai simple şi atractive trasee de parcurs cu cei mici este cel de la Cascada Cailor, în Maramureş. Un traseu simplu, cu puncte de interes şi la plecare şi la sosire, scurt şi tocmai bun pentru copiii mici pe care vrem să-i obişnuim cu drumurile pe munte. Singurul dezavantaj este că se află într-o locaţie la care se ajunge foarte greu din cele mai multe părţi ale ţării. Însă dacă vreodată vă faceţi vacanţa în Maramureş, treceţi-vă în program să vedeţi împreună cu cei mici cea mai înaltă cascadă din România.

Cascada Cailor este localizată în Munţii Rodnei, în apropiere de staţiunea Borşa din judeţul Maramureş. Este cea mai înaltă cădere de apă din ţară, cu mai multe trepte care însumează în total aproape 100 de metri înălţime. Se poate ajunge la ea urcând pe o potecă din staţiune sau, mai simplu şi mult mai spectaculos pentru cei mici, făcând jumătate din drum cu telescaunul.

După aventura fantastică pe care o vor trăi cei mici cu ocazia drumului cu „scaunele zburătoare", traseul va mai dura cam 30 de minute şi este realizat pe o potecă lată.

Pentru aventura cu telescaunul, aveţi grijă ca cei mici să fie îmbrăcaţi bine pentru că vântul este foarte rece în zonă.

Idei de drumeţii montane cu familia. Cheile Nerei (foto 3)

Cheile Nerei sunt o regiune cu mai multe trasee montane accesibile şi familiilor însoţite de copii mici. Un traseu aici durează aproximativ o oră, iar drumul este sigur, fără prăpăstii periculoase sau urcuşuri dificile. O parte a traseului, de la localitatea Potoc până la Păstrăvărie, poate fi parcurs cu maşina, apoi urmează drumul pe jos, pe potecă, spre cascada La Văioagă. De asemenea, traseul poate fi parcurs şi în altă direcţie, spre lacul Ochiul Beiului.

Zona La Tunele este printre cele mai frumoase porţiuni de pe traseul Cheile Nerei. Este o succesiune de 7 tunele, care se parcurge în aproximativ 30 de minute dus, şi încă 30 de minute întors.

Din zona Păstrăvăriei se porneşte pe jos spre lacul Ochiul Beiului. Atenţie că Păstrăvăria se ocoleşte pe potecă (îngustă iniţial, după care devine foarte lată) prin stânga. Fiind proprietate privată, nu aveţi voie să intraţi prin curte. Oricum, scrie pe gard. Când ajungeţi la gard, uitaţi-vă imediat spre stânga şi veţi vedea pe unde e poteca.

De la Ochiul Beiului, veţi vedea că după ce treceţi podeţul, apar indicatoare spre Cascada Beuşniţa. Acolo scrie că facem 1/2 h, dar în 15-20 de minute se ajunge. Atenţie că pe tot parcursul traseului se merge pe lângă firul apei, care e numai cascade-cascade. De aceea se şi numesc de fapt cascadele Beuşniţei. Căci nu e doar una.

De la Păstrăvărie până la Lacul Ochiul Beiului se fac cam 40 de minute, şi de la lac şi până la Cascada Beuşniţa încă 20 de minute. Peisajele sunt de vis, iar ce mici nu vor simţi oboseala admirându-le.

Idei de drumeţii montane cu familia. Crucea de pe Caraiman (foto 4)

Unul dintre cele mai „bătute” trasee ale noastre de când eram mici este, cred, pentru mulţi dintre noi, Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman din Bucegi. Un traseu relativ uşor, spectaculos şi foarte potrivit pentru copii, mai ales că are o finalizare concretă. Pentru că, după cum bine ştie oricine are copii, pentru micii „căţărători” este esenţial ca punctul final al drumului să fie “ceva”. Fie cascadă, cetate, peşteră sau monument. Important este ca puiul de om să simtă că a depus tot acel efort cu un scop.

Cea mai simplă variantă, dar şi cea mai costisitoare, este să urcaţi până la Babele cu telecabina din Buşteni. Pentru că cei mai mulţi dintre copiii noştri nu sunt antrenaţi să facă trasee foarte lungi, este nevoie să apelăm la mijlocul cel mai la îndemână pentru a scurta drumul.

Aşadar, odată urcaţi cu telecabina până la Babele, imediat după ieşirea din clădire, veţi zări două poteci. Una merge către Babe şi Sfinx, cealaltă porneşte drumul către Cruce. Dacă vreţi să bifaţi şi Babele şi Sfinxul în drum, ocoliţi cam 20 de minute, dar vă reîntâlniţi cu traseul spre Cruce imediat, aşa că nu vă faceţi griji.

Ca să ajungeţi la Crucea Eroilor trebuie să urmaţi indicatoarele cu cruce roşie, traseul se realizează cam într-o oră, o oră şi jumătate. Depinde de câte popasuri faceţi pe drum.

Drumul este foarte simplu, fără pante abrupte, pe platou, pe cărare foarte bine bătătorită. Singura parte mai dificilă este ultima pantă dinainte de Cruce. Acolo este o bucată de maxim 10 metri de coborâre pe pietre. Pentru siguranţă, este montat un fir de metal de care turiştii se pot ţine.

Idei de drumeţii montane cu familia. Cetatea Poenari (foto 5)

Cetatea Poenari este cocoţată pe un vârf de munte, la 25 de km de Curtea de Argeş, pe DN7C (adică Transfăgărăşan). Cunoscută în special datorită faptului că, în perioada sa de glorie, a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, în prezent, cetatea nu este nimic mai mult decât o ruină. Însă poate fi o lecţie de istorie pentru cei mici. Copiilor le va plăcea cetatea, chiar în forma redusă în care se află, mai ales prin prisma legăturii cu legenda lui Vlad Ţepeş. N-ar strica să le povestiţi despre el înainte, ca să ştie la ce să se aştepte.

Este unul dintre traseele foarte uşor accesibile. Până sus se urcă pe 1480 de trepte de beton, prevăzute cu balustradă de metal, aflate în stare foarte bună şi care permit un urcuş lejer pe aproape orice fel de vreme. Chiar dacă aveţi copii mici, aceştia vor putea urca fără probleme până sus, dacă dozaţi corect efortul şi vă pregătiţi poveştile, cântecele şi jocurile de drum.

Priveliştea de sus este minunată. Cocoţată în vârf de munte, cetatea vă deschide în faţa ochilor începutul şerpuit al uneia dintre cele mai frumoase şosele din lume, Transfăgărăşanul.

Cetatea se află în apropierea satului Arefu, la doar 6 km de Barajul Vidraru. Concret, înainte să intraţi pe superbul traseu al Transfăgărăşanului (DN 7C), înainte de Lacul Vidraru (cum mergeţi dinspre Curtea de Argeş, deci dinspre Bucureşti), pe partea stânga veţi vedea sus de tot, în vârf de munte, ruinele cetăţii. Nu uitaţi să vizitaţi şi Lacul Vidraru ulterior.

Traseul este bine semnalizat şi vă veţi da seama că aţi ajuns după numărul de maşini parcate pe partea dreaptă, pe marginea drumului. În plus, la câteva sute de metri înainte de punctul de pornire al traseului spre Poenari se află Hidrocentrala Vidraru, o clădire-mamut pe care nu aveţi cum s-o rataţi.

Biletul de intrare în cetate se plăteşte, aşa că este bine să aveţi la dvs. bani pregătiţi, ca să nu vă treziţi că aţi urcat 1400 de trepte şi v-aţi poticnit la ultimul pod dinaintea intrării în cetate.

Urcuşul se face în 35-45 de minute de adulţi. Dacă sunteţi cu copii mici, luaţi în calcul o oră, o oră şi jumătate pentru că veţi face multe popasuri pe drum. Pe traseu veţi întâlni două locuri de odihnă prevăzute cu băncuţe de metal şi coşuri de gunoi.

Teoretic, programul de funcţionare este de luni până duminică, de la 9 la 18.00, dar iarna se închide mai devreme. Aşa că este bine să nu urcaţi mai târziu de ora 16.00.

Astfel dacă vă întrebaţi cum puteţi să-i împrieteniţi pe cei mici cu muntele, găsiţi mai sus inspiraţie pentru câteva dintre cele mai simple trasee turistice de parcurs cu întreaga familie.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook