Liderul PSD Mihai Fifor: "România nu trebuie predată celor împotriva cărora am ieşit în stradă în 1989"
În timp ce PSD-ul a refuzat să se poziţioneze clar de partea unuia dintre cei doi candidaţi care-şi dispută preşedinţia ţării, liderul PSD Arad, Mihai Fifor, ţine să transmită că ceea ce se va întâmpla duminică nu trebuie lăsat la voia întâmplării şi că "spălatul pe mâini" e cea mai toxică şi laşă opţiune pe care o poate adopta clasa politică.
Deşi nu a indicat nume, Fifor s-a poziţionat de partea lui Nicuşor Dan, reiese din postarea pe Facebook a social-democratului.
„Acum, ori niciodată!
Eu încă mai sper că nu vom fi atât de imaturi politic încât să lăsăm la voia întâmplării ce se va întâmpla duminică, pe 18 mai.
'Spălatul pe mâini' este, poate, cea mai toxică şi mai laşă opţiune pe care o poate adopta clasa politică din România. Nu, de data aceasta, timpul nu va rezolva de la sine nimic, oricât de mult le-ar plăcea unora să se mintă cu această iluzie.
De data aceasta este nevoie de asumare. De poziţii ferme. De voci clare, fără echivoc. De lideri care să-şi asume rolul şi să transmită un mesaj limpede celor care încă mai cred în noi: pericolul este real! După 35 de ani, România riscă să se abată de la drumul său firesc, să alunece înapoi spre est, spre autocraţie, spre dictatura imposturii, spre un model de societate în care non-valoarea devine regulă, iar meritul este călcat în picioare.
Fiecare este liber să-şi aleagă viitorul. Tocmai de aceea, votul din 18 mai este esenţial. Dar noi, cei care am primit încrederea publică, avem obligaţia morală de a nu ne ascunde după tăceri convenabile sau calcule meschine. Nu mai este loc pentru strategii de culise. Nu mai este timp pentru ambiguităţi. Suntem în cel mai complicat moment al istoriei noastre post-decembriste. Şi e timpul să ne ridicăm la înălţimea acestui moment.
Oamenii trebuie să înţeleagă că din 19 mai poate fi prea târziu. România nu trebuie predată celor împotriva cărora am ieşit în stradă în 1989. România nu trebuie întoarsă din drumul ei european şi transatlantic. Nu ne putem permite o reîntoarcere în negura istoriei – în anii bolşevismului, ai epurărilor politice, ai fricii şi ai luminii care venea, obligatoriu, de la răsărit.
Acum depinde de fiecare dintre noi, oamenii politici: ne ascundem cu laşitate sau ieşim în faţa celor ne-au acordat încrederea şi şi-au pus speranţa în noi şi luptăm, cu demnitate şi responsabilitate, pentru această ţară? Acum nu mai e vorba despre calcule electorale.
Acum nu mai e vorba despre politicianism de conjunctură. Acum e vorba despre PATRIOTISM. Despre iubirea de ţară mult clamată şi prea puţin exersată.
Pentru că e acum, ori niciodată!
Onoare şi Patrie!”.
