Liderii americani şi europeni resping categoric propunerea Rusiei de a purta negocieri fără încetarea focului

Propunerea preşedintelui rus Vladimir Putin de a relua negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul începând cu 15 mai a fost respinsă de Statele Unite şi de principalii lideri europeni, care insistă că nu se pot începe negocieri fără un armistiţiu complet şi necondiţionat, potrivit declaraţiilor lor din 11 mai, relatează The Kyiv Independent.

Într-o conferinţă de presă ţinută în primele ore ale zilei de duminică, Putin a invitat Ucraina să reia negocierile. Potrivit consilierului pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, Rusia doreşte ca acestea să se bazeze pe termenii discuţiilor de la Istanbul din 2022 şi pe „situaţia actuală de pe câmpul de luptă”.

Propunerea lui Putin a venit la doar o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi premierul polonez Donald Tusk s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev pentru a sprijini apelul comun al Occidentului pentru o încetare a focului necondiţionată de 30 de zile.

Kievul a declarat că este gata să discute, dar insistă că orice negocieri trebuie să înceapă cu încetarea completă a ostilităţilor.

Această propunere, lansată iniţial de preşedintele american Donald Trump, este în curs de finalizare de către SUA şi aliaţii europeni.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a scris: „Ca răspuns la apelul nostru, ruşii au propus începerea negocierilor de pace pe 15 mai. Lumea aşteaptă însă o decizie univocă privind un armistiţiu imediat şi necondiţionat. Ucraina este pregătită. Gata cu victimele!”

Trimisul special al SUA, Keith Kellogg, a reiterat aceste îngrijorări, afirmând: „Aşa cum a spus în repetate rânduri preşedintele Trump, opriţi omorurile! Mai întâi, un armistiţiu necondiţionat de 30 de zile, iar în timpul acestuia, să se treacă la discuţii de pace cuprinzătoare. Nu invers.”

„Ieri, la Kiev, noi şi partenerii noştri am cerut un armistiţiu de 30 de zile pentru a crea spaţiu pentru negocieri. Ucraina a fost de acord fără rezerve. Ne aşteptăm ca Moscova să accepte acum un armistiţiu. Acest lucru este esenţial înainte de a începe un dialog autentic. Discuţiile nu pot începe până când armele nu vor tăcea”, a declarat cancelarul german Merz într-o declaraţie publicată duminică pe X.

Între timp, Kremlinul a continuat să respingă orice propunere de armistiţiu, afirmând că mai întâi trebuie să înceapă discuţiile.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că Putin „a spus clar: mai întâi negociem cauzele profunde, apoi putem discuta despre un armistiţiu”.

Cererile Moscovei includ retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni parţial ocupate, recunoaşterea oficială a anexării acestora, recunoaşterea Crimeei, interzicerea aderării la NATO şi modificări care să restabilească rolul limbii ruse şi al bisericii.

Într-o convorbire telefonică din 11 mai, Erdogan a reiterat oferta Turciei de a găzdui negocierile şi de a facilita eforturile pentru „o pace durabilă”, potrivit comunicatului Kremlinului. Deşi acest aspect nu a fost inclus în comunicatul Kremlinului, declaraţia Turciei cu privire la convorbirea telefonică a subliniat, de asemenea, importanţa unui armistiţiu înainte de începerea negocierilor de pace.

Negocierile de pace de la Istanbul, încercate pentru prima dată în martie 2022, au eşuat în cele din urmă. Documente scurse ulterior au dezvăluit că oferta iniţială a Moscovei înseamnă, în esenţă, capitularea de facto a Ucrainei, inclusiv reducerea masivă a trupelor, renunţarea la armament avansat şi recunoaşterea controlului rus asupra teritoriilor ocupate.