Legea dării în plată, din nou pe masa judecătorilor CCR. Judecătorii admit două excepţii de neconstituţionalitate
Judecătorii Curţii Constituţionale s-ar putea pronunţa, marţi, pe tema excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de bănci, în legătură cu legea care le permite românilor îndatoraţi să scape de creditele prea împovărătoare cedând băncii casa în contul datoriei.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine, Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
UPDATE: Curtea Constituţională a admis două excepţii de neconstituţionlitate şi a respins alte două din in cele 33 de sesizări privind legea dării în plată ridicate de bănci, relatează HotNews. Într-una dintre soluţiile pronunţate, judecăţorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate legată de sintagma "devalorizarea bunurilor imobile".
Potrivit şefului CCR, Valer Dorneanu, CCR s-a pronunţat pentru 25 de dosare şi a amânat o decizie pentru alte 8 pentru data de 27 octombrie.
"Soluţia este diversificată, împărţită", a afrrmat Dorneanu, la finele dezbaterilor.
***
Curtea Constituţională va continua, marţi, dezbaterile pe tema excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de bănci în legătură cu Legea dării în plată, excepţii pe care judecătorii CCR le-au grupat, la termenul de acum două săptămâni, în patru speţe diferite, relatează news.ro.
Reamintim că în 11 octombrie a.c., judecătorii Curţii Constituţionale au discutat 33 de dosare în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a controversatei legi. La şedinţa de acum două săptămâni, judecătorii CCR au amânat dosarele, după ce le-au conexat în patru speţe diferite, în funcţie de obiectul sesizării şi articolelor invocate ca fiind neconstituţionale.
Astăzi, judecătorii vor relua discuţiile şi este posibil chiar să se şi pronunţe pe această temă.
Excepţiile ridicate de bănci
În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.
De asemenea, băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.
Reamintim că, adoptată în noiembrie 2015, în Parlament, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, legea dării în plată permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat.
Practic, legea prevede că, la momentul încheierii contractului, pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
Actul normativ a stârnit nemulţumirea bancherilor care au anunţat că îi vor cere preşedintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ. Iohannis nu a sesizat CCR, însă, în decembrie, a întors legea în Parlament spre reexaminare, unde a şi fost adoptată, cu o serie de amendamente.
