Legea avocaţilor, protecţie pentru acoperiţi şi colaboratori ai fostei Securităţi?
alte articole
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, trage un semnal de alarmă cu privire la controversata lege a avocaţilor, trecută de Senat şi de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor în ciuda criticilor vehemente venite din partea Guvernului, a DNA şi CSM.
Şefa UNJR remarca faptul că în varianta legii trecută de Senat s-a eliminat interdicţia avocaţilor de a fi agenţi acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete şi solicită ca Parlamentul să dea explicaţii pe acest subiect.
"Parlamentul trebuie să explice public de ce vrea să permită serviciilor secrete să aibă agenţi acoperiţi ca avocaţi. Ce garanţii efective ale dreptului la apărare are un om dacă avocatul ar putea fi controlat de un serviciu secret?", scrie pe Facebook Dana Gîrbovan.
De asemenea, Gîrbovan mai atrage atenţia că texul actului normativ permite avocaţilor să nu declare relaţia cu Securitatea ceauşistă.
"Am citit că s-a eliminat şi prevederea ca avocaţii să declare relaţia pe care au avut-o cu fosta Securitate comunistă. Colapsul comunismului a avut loc doar în urmă cu 26 de ani şi, în lipsa unei legi a lustraţiei, lucrători acoperiţi ai Securităţii comuniste au rămas activi nu doar în politică, ci şi în magistratură, continuându-şi relaţia cu serviciile secrete post-decembriste. Unii dintre aceştia e posibil să fi devenit avocaţi.", mai atrage atenţia Dana Gîrbovan.
Potrivit şefei UNJR, o minimă transparenţă şi respect faţă de regulile democraţiei ar impune măcar ca relaţia avocaţilor cu fosta Securitate comunistă să fie publică, pentru ca cetăţenii să ştie lucrul acesta când îşi aleg un avocat.
Mai mult, potrivit Danei Gîrbovan, acceptarea acoperiţilor în rândul avocaţilor întoarce România în timpurile negre în care drepturile omului erau simple slogane, cinic promovate.
"Sunt curioasă ce poziţie au avocaţii despre acoperiţii dintre ei. Întreb asta pentru că noi am militat pentru verificarea acoperiţilor din magistratură, iar Baroul a susţinut public cererea noastră.", concluzionează Gîrbovan.
Reamintim că pe 4 mai Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a dat undă verde unor controversate amendamente aduse la Legea avocaturii, în ciuda criticilor vehemente ce însoţesc această lege. Proiectul de lege a fost depus încă din decembrie 2014 de un grup de parlamentari (în marea lor majoritate şi avocaţi) în frunte cu Ioan Chelaru, fostul avocat al lui Sorin Ovidiu Vântu.
Proiectul de lege prevede că procurorii nu vor mai avea voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat, sau a "suporturilor de sunet, imagine şi date", adică a calculatoarelor sau telefoanelor mobile aparţinând avocaţilor.
Mai mult, avocaţii nu mai răspund în faţa legii dacă nu denunţă fapte de corupţie despre care află în exercitarea profesiei, cu excepţia infracţiunilor de violenţă sau terorism.
Potrivit avocatului Dumitru Dobrev, de la casa de avocatură Dobrinescu Dobrev, dacă va fi adoptată, această lege ar putea veni mănuşă avocaţilor care acordă "consultanţă" aşa numiţilor `baieţi deştepţi` care vor să ştie cum să ungă roţile sistemului fără să-i pândească puşcăria.
"Dacă vine la tine un băiat descurcăreţ şi te întreabă cum să facă să dea şpagă la un primar 10% ca să ia un contract de anvelopare de blocuri, ce măsuri să-şi ia să nu i se facă flagrant, cum să scoată banii de şpagă din firmă pentru "consilierul" unui politician, poţi ca avocat să te alegi, în stadiul actual al legislaţiei, cu un dosar penal pentru instigare la dare de mită/fraudă cu fonduri comunitare/evaziune fiscală.", a explicat pentru Epoch Times dl avocat Dumitru Dobrev. Prin aceast act normativ pe care senatorii şi deputaţii avocaţi şi-l pregătesc, avocaţii vor putea însă să dea liniştiţì consultanţă pentru evazionişti cu TVA şi accize şi pentru regi ai asfaltului fără să li se întâmple nimic.
Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici
